Abordare comparativă privind dimensiunea resurselor financiare în țări membre ale Uniunii Europene

Cuprins disertație Cum descarc?

Capitolul 1. Consideraţii generale privind resursele financiare în statele membre ale Uniunii Europene 3
1.1.Resurse financiare publice 3
1.2.Principalele impozite din ţările membre ale Uniunii Europene 6
Capitolul 2. Studiu comparativ privind dimensiunea resurselor financiare publice în ţări membre ale Uniunii Europene 10
2.1. Aspecte specifice privind fiscalitatea în ţările membre ale Uniunii Europene 10
2.2. Resurse ale bugetelor de stat în ţări membre ale Uniunii Europene 15
2.2.1 AUSTRIA 15
2.2.2 BELGIA 16
2.2.3 FRANŢA 20
2.2.4 GERMANIA 22
2.2.5 MAREA BRITANIE 25
2.3.Resurse ale bugetului asigurărilor sociale în ţările membre ale Uniunii Europene 
2.4.Resurse ale bugetelor locale în ţările membre ale Uniunii Europene 30
Capitolul 3. Dimensiunea resurselor financiare publice în România 32
3.1. Resurse ale bugetului de stat în România 32
3.2. Resurse ale bugetului asigurărilor sociale în România 37
3.3. Resurse ale bugetelor locale în România 39
Capitolul 4. Concluzii şi propuneri 41
Bibliografie 43

Extras din disertație Cum descarc?

Capitolul 1. Consideraţii generale privind resursele financiare în statele membre ale Uniunii Europene
1.1.Resurse financiare publice
Pentru o desfăşurare normală a societăţii moderne este nevoie de resurse materiale, valutare, umane, informaţionale dar şi de resurse financiare, cărora le revine o importanţă majoră. Într-o societate de tip modern în mod frecvent se întâmplă ca necesarul de resurse financiare să fie depăşit de cerere, aceasta crescând într-un ritm rapid. Pentru o bună funcţionare a unei societăti este importantă colectarea de resurse financiare suficiente într-un mod adecvat, împreună cu alocarea şi utilizarea acestora în mod eficient şi eficace. Importanţa resurselor financiare în economia unui stat este reprezentată în principal de modul în care acesta alege să le constituie, acest fapt putând avea repercursiuni majore asupra distribuţiei veniturilor în economie.
Resursele financiare publice sunt definite de către Gheorghe Filip ca totalitatea mijloacelor băneşti ce sunt administrate de către autorităţile publice în scopul îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor ce le revin acestora, asigurând funcţionarea structurilor organizatorice corespunzătoare reprezentate de instituţii publice centrale şi locale, întreprinderi de stat etc. Ele se caracterizează şi prin faptul că aparţin de drept statului, respectiv autorităţilor publice şi sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum public .
Conform opiniei lui Iulian Văcărel (2006) resursele financiare, la nivel naţional, cuprind ansamblul resurselor financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice, resursele întrepinderilor publice şi private, resursele organismelor fără scop lucrative, precum şi resursele populaţiei. Volumul resurselor financiare ale unei societăţi depinde de mărimea produsului intern brut, dar şi de posibilitatea apelării la resurse financiare externe (împrumuturi, ajutoare, donaţii) .
Resursele financiare publice sunt alcătuite din resursele administraţiei centrale şi locale, resursele necesare protecţiei şi asigurărilor sociale de stat şi resurselor instituţiilor şi autorităţilor publice cu caracter autonom.
Resursele financiare publice, în constituirea lor sunt influenţate de mai mulţi factori, cum ar fi: factori economici (aceştia imprimă o anumită evoluţie a produsului intern brut ceea ce determină, în cele mai multe cazuri,l sporirea veniturilor impozabile); factori monetari (dobânda, creditul, masa monetară, creşterea preţurilor, de exemplu, duc la sporirea resurselor din impozite şi taxe); factori sociali (aceştia presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de educaţie, protecţie şi asigurări sociale), factori demografici (în anumite condiţii aceşti factori influenţează numărul populaţiei şi măresc numărul contribuabililor), factori politici şi militari (prin măsurile de politică economic, social şi financiară pe care le implică, au ca efect sporirea producţiei şi a veniturilor, creşterea contribuţiilor pentru asigurări sociale, sporirea fiscalităţii, influenţând, în acelaşi timp nivelul resurselor financiare publice), factori de natură financiară (sintetizează influenţa celorlalţi factori prin dimensiunea cheltuielilor publice). 
Clasificarea resurselor financiare publice în opinia lui Iulian Văcărel (2006) se face după următoarele criterii: regularitatea folosirii lor, conţinutul economic al proceselor pe care le exprimă formarea resurselor financiare publice, nivelul administrativ la care se mobilizează resursele, modul cum se structurează resursele financiare pe componentele bugetului consolidate şi nu în ultimul rând locul de provenienţă al resurselor financiare publice .
În funcţie de regularitatea folosirii lor întâlnim resurse ordinare şi resurse extraordinare.
Potrivit punctului de vedere al lui Petre Brezeanu (1998), resursele financiare publice ordinare sunt folosite în mod curent şi se încasează la buget cu o anumită regularitate, în cadrul fiecărui exerciţiu bugetar. În această categorie se includ impozitele, taxele şi contribuţiile obligatorii (suportate de persoanele fizice şi juridice). Impozitele sunt resurse indispensabile funcţionării instituţiilor publice. Tot din această categorie fac parte şi veniturile din exploatarea întreprinderilor şi proprietăţilor din sectorul public.

Fisiere în arhivă (1):

 Abordare Comparativa privind Dimensiunea Resurselor Financiare in Tari Membre ale Uniunii Europene.doc

Imagini din acest disertație Cum descarc?