Analiza economico-financiară a unui proiect de investiții

CAP. 1 PROIECTUL DE INVESTITII

1.1 Investitiile si rolul acestora in economie

Investitiile sunt operatiuni ce trebuie abordate in stransa legatura cu procesul cresterii economice, al dezvoltarii. Cum aceste procese depind in mare masura de factorii decizionali, acestia pot formula optiuni de investitii in functie de obiectivele si scopurile stabilite, pot elebora strategii si politici de dezvoltare pe baza efectelor produse de investitii, pot selecta proiecte de investitii ce permit valorificarea eficienta a resurselor materiale si financiare.

In economia unei tari investitiile sunt marcate prin oportunitati si mijloace. In cazul Romaniei, argumentele privind oportunitatea extinderii acestui concept se refera la:

- inglobarea unor cheltuieli asimilate investitiilor avand aceeasi sursa de finantare, chiar daca nu produc schimbari cantitative in volumul si structura patrimoniului;

- asimilarea in acest concept a investitiilor intelectuale (cheltuieli de cercetare – dezvoltare pentru informatizare, cheltuieli cu formarea profesionala, cheltuieli in vederea efectuarii studiilor de piata, etc.) care pot avea aceeasi sursa de finantare ca si cele materiale, cu conditia sa produca modificari de comportament si sa contribuie la cresterea capacitatilor de productie;

- investitiile financiare care presupun modificari semnificative in activele necorporale, generand astfel efecte in bilant. Este cazul investitiilor de natura plasamentelor in actiuni, cumpararea de obligatiuni si titluri de valoare.

Principalul mijloc de realizare a oricarei investitii il constituie resursele curente – materiale, financiare, umane - al caror costuri urmeaza sa fie regasite in efectele obtinute: eficientizarea activitatii, cresterea competitivitatii.

A trata investitia numai ca pe o simpla cheltuiala inseamna a neglija continutul material al efortului investitional pe care-l face orice organizatie atunci cand implementeaza un proiect de investitii (B –pag.9). Materializarea in practica are la baza o structura de resurse de mare diversitate din punct de vedere al naturii lor: materiale, financiare, tehnice, umane, valutare. Evaluarea acestora in expresie baneasca este o necesitate in special pentru fundamentarea deciziilor economice ce privesc proiectele de investitii.

Din punct de vedere conceptual, implicatiile pozitive la nivel macroeconomic ale investitiilor se refera la urmatoarele aspecte: ( * A-pag 56)

- instrument important in sprijinirea restructurarii si privatizarii in cazul statelor central si est-europene;

- parghie esentiala in procesul de reforma a economiei nationale;

- sustin procesul de migrare al capitalurilor dintr-o ramura in alta;

- dezvoltarea unor activitati / tehnologii in conformitate cu noile cerinte ale pietei, adaptarea din mers la progresul tehnic si tehnologic, recalificarea fortei de munca;

- generarea de efecte pozitive asupra balantei comerciale;

- protectia mediului;

- promovarea proiectelor ce faciliteaza relatiile economice externe.

Si in viata social-economica, investitiile ocupa un loc important, din mai multe motive:

- in primul rand agentii economici care implementeaza proiecte de investitii, sporesc oferta de bunuri / servicii prin cresterea capacitatilor productive, realizeaza venituri suplimentare, generand totodata nevoi sau cereri suplimentare in sectoare conexe. Astfel, antrenand si alti agenti economici se va produce o crestere in lant a veniturilor. Este si motivul pentru care investitiile reprezinta principalul mijloc de realizare a unei restructurari economice reale;

- in plan social, investitiile antreneaza modificari in piata fortei de munca generand o nevoir suplimentara de forta de munca; (*- B pag.2)

- constituie suportul material al promovarii progresului tehnic si stiintific, prin valorificarea de noi tehnologii sau solutii oferite de cercetarea stiintifica.

Sfera serviciilor capata dimensiuni din ce in ce mai mari in viata social-economica a unui stat civilizat, ca urmare a actiunii unor factori obiectivi. Stimulentul esential al aparitiei si amplificarii serviciilor il constituie nevoia sociala.

Nevoia sociala poate fi definita ca ansamblul dorintelor a caror satisfacere este considerata de membrii unei colectivitati ca fiind indispensabila pentru asigurarea unui nivel si stil de viata in conformitate cu nivelul de dezvoltare si statutul grupului. Nevoia sociala este generata de strucurile sociale, de nivelul de dezvoltare al societatii, de aportul stiintei si tehnicii. Ea nu trebuie confundata cu cererea de produse si servicii, care este o categorie a pitei cu o sfera mai restransa ce cuprinde numai o parte din nevoia sociala, satisfacuta prin procesul de vanzare – cumparare.