Analiza Poziției Financiare la SC OMV Petrom SA

INTRODUCERE

Această lucrare îşi propune să evidenţieze modul în care informaţiile relevate de situaţiile financiare sunt prezentate şi valorificate în demersul lor, pentru a caracteriza activitatea unei entităţi, poziţia financiară şi performanţele acesteia, atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru terţi.

Globalizarea economiilor face ca informarea financiară clasică, articulată în jurul conceptelor contabile să nu mai răspundă aşteptărilor diferitelor categorii de utilizatori. Adesea, principiile contabile admise produc distorsiuni care deformează realitatea economică, diversitatea practicilor contabile făcând dificil demersul analizei financiare, mai ales în cazul unor entităţi multinaţionale.

În ultimele decenii, teoria şi practica economică au consemnat numeroase cazuri în care reuşita în economie este legată nu atât de reforme radicale, cât de valorificarea zonelor de graniţă dintre subsistemele economic, social şi politic, unde există perioade în care, deşi domină exigenţele unui subsistem, rezultanta creează echilibru şi optim în toate trei .

Dezvoltarea pieţelor de capital şi eficienţa acestora depinde de încrederea publicului în informaţia contabilă transparentă care trebuie însoţită şi de asumarea clară a responsabilităţii privind situaţiile financiare, cu atât mai mult cu cât, prin scandalurile financiare care au zguduit multe state ale lumii, încrederea destinatarilor situaţiilor financiare în raportarea financiară şi în auditarea acestora a fost afectată considerabil.

Situaţiile financiare ale unei companii reprezintă cel mai important mijloc prin care informaţia contabilă este pusă la dispoziţia factorilor decizionali. De aceea, companiile îşi publică situaţiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi înţelese de către cititorul interesat.

Perfecţionarea continuă a mediului de afaceri reprezintă o prioritate esenţială a guvernelor în consolidarea funcţionării economiei de piaţă, iar pe termen scurt, realizarea obiectivelor urmărite în cadrul programului de aderare a României la Uniunea Europeană. În acest context, cadrul general de contabilitate şi audit financiar îşi îmbunătăţeşte continuu calitatea informaţiei contabile prin aplicarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Comunităţii Economice Europene (Directiva a-IV-a şi a VII-a) .

Necesitatea de conformitate este impusă de :

• globalizarea economiilor naţionale;

• accesul României pe pieţele de capital internaţionale;

• transparenţa şi simplificarea raportărilor financiare.

Pentru atingerea acestor obiective, în ultima perioadă au avut loc o serie de modificări a adoptării legislative între care mentionăm:

• modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991;

• reglementările contabile conforme cu Directiva IV-a şi a-VII-a

• adoptarea IFRS şi IAS, prin Ordin M.F.P.

În conformitate cu referenţialul contabil internaţional situaţiile financiare trebuie să permită aprecierea poziţiei financiare, performanţei entităţii precum şi evoluţia poziţiei financiare, pentru ca investitorii să poată lua deciziile lor de investire şi de dezinvestire .

Situaţiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entităţi grupate pe categorii de informaţii conform caracteristicilor economice denumite generic „structurile situaţiilor financiare” care sunt direct legate de evaluarea poziţiei financiare (activele, datoriile şi capitalul propriu) şi a performanţei (veniturile şi cheltuielile) .

Analiza situaţiilor financiare este arta de a analiza şi de a interpreta informaţiile prezentate în diferitele rapoarte întocmite de o întreprindere. Indiferent că situaţiile financiare sunt analizate de persoane competente ale conducerii întreprinderii sau ale terţilor, scopul principal al analizei este acelaşi: să se furnizeze o bază pentru luarea unor decizii raţionale.

Desigur că fiecare categorie de utilizatori ai informaţiilor contabile va pune accente pe diferite structuri ale situaţiilor financiare. Finanţatorul bancar este mai interesat asupra lichidităţii pe termen scurt, în timp ce investitorul potenţial sau actual va fi mai atent asupra profitabilităţii pe termen lung şi structurii capitalului. Un alt scop al analizei situaţiilor financiare este de a dezvolta o bază relaţională pentru a prevedea viitorul.

Deşi pentru analiza situaţiilor financiare se poate face prin apelul la unul sau mai multe instrumente (tehnici), cel mai adesea analiştii fac apel la analiza pe bază de rate. Ratele financiare pot fi utilizate pentru a dezvolta un set de statistici care să pună în evidenţă caracteristicile financiare cheie ale întreprinderii în cauză .

Pornind de la o interpretare simplă, bilanţul este documentul de sinteză care prezintă situaţia afacerilor unei întreprinderi la un moment dat.

Studiul financiar al bilanţului evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar funcţional sau patrimonial al întreprinderii la un moment dat (de regulă la sfârşitul perioadei de gestiune), permiţând deci o analiză financiară statică .

Dincolo de rolul său în a completa informaţiile referitoare la compoziţia beneficiului, bilanţul contribuie şi la furnizarea bazei informaţionale privind:

• calculul ratei de randament;

• evaluarea structurii capitalului întreprinderii;

• determinarea lichidităţii şi flexibilităţii întreprinderii .

Elaborarea lucrării de faţă a reprezentat un demers complex de studiu, analiză şi cercetare a unor aspecte semnificative referitoare la activitatea companiei S.C. OMV PETROM S.A., în care îmi desfăşor în prezent activitatea, şi care prin aria sa de activitate, deosebit de extinsă şi diversă, s-a constituit ca un domeniu incitant de studiu pentru analiza în dinamică a activităţii societăţii, pe parcursul anilor 2007, 2008 şi 2009.

Şi în această perioadă, ce succede procesului de privatizare, au avut loc numeroase schimbări, în domenii esenţiale ale activităţii unei companii, schimbări ce ţin de politici contabile, de maniera de organizare a activităţii, restructurări de sarcini şi activităţi, regândirea politicii de resurse umane în funcţie de noile obiective şi priorităţi. Deasemenea, Petrom trebuie să se raporteze permanent la cererea de piaţă, să anticipeze mişcările concurenţei, să-şi autoevalueze limitele şi resursele de care dispune.