Analiza Repartitiei Tensiunilor

Cuprins disertatie Cum descarc?

Capitolul 1
Metoda elementului finit 1
1.1. Introducere 1
1.2. Descrierea geanerala a metodei elementului finit 1
1.3. Discretizarea domeniului 2
1.4. Tipuri de elemente finite 3
1.5. Alegerea tipului de elemente finite 7
1.6. Dimensiunile si numarul elementelor finite 8
1.7. Pozitionarea nodurilor 8
1.8. Proprietatile elementelor finite 9
1.9. Etape de rezolvare a unei probleme cu ajutorul metodei cu
elemente finite 9
1.10. Modelarea cu elemente finite in regim static a structurilor 11
1.10.1. Proceduri generale pentru analiza statica a 
structurilor elastice 11
1.10.2. Matricea de rigiditate elementala 13
1.10.3. Proceduri pentru asamblarea a matricei de rigiditate 14
Capitolul 2
Repartitia tensiunilor in imbinarile adezive 15
Capitolul 3
Studiul repartitiilor tensiunilor in imbinarile adezive 22
3.1. Studiul tensiunii in imbinarile in colt 22
3.1.1. Generalitati 22
3.1.2. Analiza distributiei tensiuni in diverse tipuri de imbinar 25
3.1.2.1. Imbinari in colt cu un singur suport 25
3.1.2.2. Imbinari in colt cu dublu suport 31
3.1.2.3. Imbinari in colt cu un singur si intarire in colt 34
3.1.3 Comparatii si concluzii 35
3.2. Studiul analizei cu element finit bidimensional al imbinarilor adezive 36
3.2.1. Generalitati 36
3.2.2. Discutii 38
3.2.3. Concluzii 38
Capitolul 4
Analiza cu element finit 39
4.1. Generalitati 39
4.2. Definirea problemei 39
4.2.1. Obiectivul analizei 39
4.2.1.1. Scopul analizei 39
4.2.1.2. Nivelul de precizie dorit 40
4.2.1.3. Stabilirea parametrilor care determina
compararea constructiilor 40
4.2.2. Descrierea geometriei corpului 40
4.2.2.1. Desenul piesei 40
4.2.2.2. Portiunea din structura inclusa in analiza 41
4.2.2.3. Utilizarea simetriei pentru a reduce marimea
modelului 41
4.2.3. Solicitari exterioare 41
4.2.3.1. Solicitari statice 41
4.2.3.2. Solicitari dinamice 41
4.2.3.3. Cantitatea de energie disipata prin frecare 41
4.2.3.4. Solicitari termice 41
4.2.4. Deplasari impiedicate 42
4.2.5. Proprietatile materialului 42
4.3. Stabilirea diagramei corpului 42
4.4. Descompunerea modelului in elemente finite 44
4.5. Procesarea modelului in elemente finite 44
Bibliografie 47


Extras din disertatie Cum descarc?

Capitolul 1
Metoda elementului finit(M.E.F)
1.1. Introducere
Metoda elementului finit a devenit, in mai putin de 25 de ani, o metoda generala de rezolvare a diferitelor tipuri de probleme complexe privind atat fenomenele stationare, cat si nestationare din toate ramurile stiintelor ingineresti.
Termenul de ,,element finit" a aparut pentru prima data in literatura tehnica in anul 1960 intr-o lucrare cu titlul ,,Elemente finite in analiza starilor plane de tensiune" [1].
Metoda elementului finit a fost prezentata de Turner, Clough, Martin si Topp (sunt prezentate aplicatii cu elemente finite simple pentru structuri aeronautice ).Zienkiewicz si Holister prezinta metoda elementului finit aplicata la problemele de analiza a tensiunilor [5].
Metoda elementului finit consta in impartirea unui corp in bucati mai mici, numite elemente finite, care se conecteaza intre ele intr-un numar finit de puncte, numite noduri [10].
Formularea metoda elementului finit se poate face intuitiv sau riguros matematic.
Ideea de baza a metodei elementului finit este de a gasi solutia unei probleme complicate inlocuind-o cu una simpla aproximativa si mult apropiate de solutia exacta [5].
1.2. Descrierea generala a metodei elementului finit
In metoda elementului finit, mediul continuu poate fi materializat in solid, lichid sau gaz este prezentat ca un ansamblu de subdomenii (parti) denumite elemente finite. Acest proces de selectare a punctelor (parti) din corp, in care in locul solutiei exacte vom avea o solutie aproximativa care poarta denumirea de discretizare [5].
Tinand seama de geometria corpului si de numarul coordonatelor spatiale independente (x,y,z) necesare formularii problemei, grupeaza punctele selectate in configurati geometrice uni-, bi- sau tridimensionale. Prin aceasta corpul este divizat intr-un numar de regiuni mai mici, adica elemente finite, contururile putand fi linii drepte sau curbe.
Intersectiile linilor de contur se numesc noduri sau puncte nodale (primare), iar frontiera dintre ele se numesc, dupa caz, linie nodala sau plan 
nodal. Uneori este util sa fie introduse puncte nodale suplimentare, numite noduri secundare, sau in centrul elementului finit numite noduri interne [11].
Precizia metoda elementului finit depinde de numarul elementului finit utilizate pentru discretizare. Este esential ca tipul elementului finit folosit sa asigure cresterea preciziei odata cu cresterea numarului de element finit. Un astfel de element este numit convergent.
Doua conditii conduc la asigurarea convergentei monotone a metoda elementului finit :
? compatibilitatea elementului finit;
? elementele finit trebuie sa prezinte exact deplasarile din corpul rigid si starea de tensiune constanta.
Un element finit este compatibil daca functia de interpolare asigura continuitatea campului de deplasari.
Toate programele moderne aplicand metoda elementului finit, utilizeaza metoda deplasarilor, necunoscutele fiind deplasarile nodale. Dupa aflarea acestora se calculeaza tensiunile.
Daca nodurile unui element finit (sau ale unui ansamblu de elemente finite de forma oarecare) li se impun deplasari de corp rigid, metoda elementului finit trebuie sa conduca la tensiuni reale.
Daca nodurile unui element finit primesc deplasari corespunzatoare unui camp de tensiuni constante (deci deplasarile nodurilor respecta o distributie liniara) atunci metoda elementului finit trebuie sa conduca la rezultate exacte si sa se regaseasca tensiunile constante [10].
1.3. Discretizarea domeniului
Aceasta operatie permite inlocuirea domeniului cu un numar finit de grade de libertate, cu un sistem avand un numar finit de grade de libertate [5].
Acest proces de selectare a punctelor din corp in care in locul solutiei exacte se obtine o solutie aproximativa se numeste discretizare [1].
Forma, marimea, numerotarea si configuratia elementelor trebuie alese astfel incat structura originala sa fie cat mai bine simulata.
O retea de elemente este optima atunci cand precizia ceruta este atinsa cu un minim de resurse in precizia de analiza si calcul.
De multe ori alegerea tipului de element este impusa de geometria structurii si d numarul de coordonate spatiale independente, necesare pentru descrierea sistemului [5].


Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Repartitiei Tensiunilor.DOC

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!