Analiza securității și sănătății în muncă în cadrul unităților cu profil electromecanic

Cuprins disertație

CAP.1 SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ: CONDIŢII MAI BUNE PENTRU TOŢI .1
CAP.2 REGULI GENERALE PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ .2
Obligaţiile angajatorului şi ale angajaţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă 2
Echipamentul individual de protecţie (e.i.p.) 3
Coordonarea activitătii de protectie a muncii. Obligatiile persoanelor implicate 5
Sarcinile conducătorului locului de muncă 8
CAP. 3 EVALUAREA RISCURILOR DE PRODUCERE A ACCIDENTELOR. 9
Principiul metodei aplicate .10
Evaluarea riscurilor .10
Electrician. .13
Prezentare activitate 13
Mijloace de productie 13
Sarcina de muncă 13
Mediul de muncă 13
CAP.4 PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ. 13
Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutaii prin atingere directa: 13
Acoperirea cu material electroizolant a pieselor aflate normal sub tensiune ale instalatilor si echipamentelor electrice. 13
Scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau a echipamentului electric si verificarea lipsei de tensiune 14
Legarea la pamant si legarea in scurtcircuit 15
Folosirea mijloacelor de protectie electroizolante 15
Folosirea tensiunilor reduse 15
Izolarea amplasamentelor la locul de munca 15
Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii pin atingere indirecta. 15
Protectia prin legcre la pamant 16
Priza de pamant naturala 17
Protectia prin legare la nul 18
Folosirea unei tensiuni de alimentare reduse 21
lzolarea suplimentara de protectie 21
Protectia prin separare 22
Utilizarea dispozitivelor de protectie automata 23
Protectia prin egalizarea potentialelor 24
Dirijarea distributiei potentialelor. 24
Izolarea amplasamentelor 25
CAP.5 PRIMUL AJUTOR .31
CONCLUZII .33
BIBLIOGRAFIE. 35
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ. 36
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE .39


Extras din disertație

Cap.1 Sănătatea şi securitatea în muncă: condiţii mai bune pentru toţi
Bilanţul politicilor puse în aplicare începând din anul 2000 este pozitiv, iar rezultatele sunt vizibile:o reducere semnificativă a incidenţei bolilor profesionale şi a numărului de accidente de muncă la nivelul Uniunii. Totuşi, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie care abordează inegalităţile încă existente între diverse categorii sociale.
Pierderile de venituri cauzate de absenţa de la locul de muncă îi costă pe lucrătorii europeni aproximativ un miliard de euro pe an, iar angajatorii suportă, la rândul lor, cheltuieli importante. Datorită strategiei puse în aplicare în perioada 2002-2006, situaţia în materie de sănătate şi securitate în muncă s-a ameliorat. Incidenţa accidentelor mortale s-a redus cu 17 %, în timp ce numărul accidentelor care cauzează absenţe de mai mult de trei zile de la locul de muncă este în scădere cu 23 %.
Totuşi, aceste aspecte nu au fost îmbunătăţite în mod omogen şi anumite categorii de lucrători sunt expuse în continuare unui grad mai mare de risc în comparaţie cu altele. Astfel, construcţiile, agricultura şi transporturile prezintă un nivel mult mai ridicat de risc. Progresele înregistrate variază în funcţie de ţară, de întreprindere şi de vârsta lucrătorilor. Mai mult, mediul profesional evoluează şi astfel apar noi riscuri, ceea ce face ca anumite patologii să fie din ce în ce mai frecvente, în special cele cauzate de presiunea psihologică.
Confruntată cu această situaţie, Uniunea adoptă o nouă strategie, al cărei obiectiv este de a reduce cu 25% incidenţa bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă până în 2012. Acest nou plan constă în ameliorarea şi simplificarea legislaţiei existente şi încurajează totodată măsurile preventive şi acţiunile de informare în atenţia părţilor implicate.
Pentru ca aceste acţiuni să capete o mai mare amploare şi să integreze mai bine aspectele legate de sănătatea şi securitatea în muncă, se vor pune în aplicare, de asemenea, strategii naţionale adaptate la situaţia specifică din fiecare stat membru şi la caracteristicile anumitor sectoare.
O improvizatie utilă.
Cap.2 Reguli generale privind securitatea şi sănătatea în muncă 
Obligaţiile angajatorului şi ale angajaţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă 
Art. 28 În scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, angajatorul are următoarele obligaţii: 
• să asigure evaluarea riscurilor de îmbolnăvire profesională la toate locurile de muncă; 
• să asigure audierea de securitate şi sănătate în muncă cu ajutorul instituţiilor abilitate; 
• să asigure autorizarea funcţionării din punctul de vedere al protecţiei muncii şi să ceară revizuirea autorizaţiei în cazul modificării condiţiilor de muncă autorizate; 
• să stabilească măsurile de protecţie corespunzătoare locurilor de muncă şi factorilor de risc evaluaţi; 
• să particularizeze normele specifice de securitate a muncii în raport cu activitatea care se desfăşoară; 
• să ia în considerare capacitatea angajaţilor de a executa sarcinile de serviciu în raport cu sănătatea şi securitatea în muncă; 
• să asigure resurse financiare personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii; 
• să ia măsuri pentru exercitarea meseriilor şi profesiilor; 
• să angajeze numai persoane care în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale corespund locului de muncă. 
• să asigure periodic verificarea nivelului de noxe în limitele admise; 
• să comunice cercetarea, înregistrarea şi declararea pe baza evidenţei ţinute a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. 
• să prezinte documente şi să dea relaţii inspectorilor de muncă în cazul unor controale efectuate de aceştia; 
• să asigure dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru şi să nu permită angajaţilor desfăşurarea activităţii fără echipamentele din dotare; 
• să asigure materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie. 
• să asigure supravegherea medicală corespunzătoare riscurilor pentru sănătate la care angajaţii s-ar supune în timpul activităţii. 
• Art. 29 Angajaţii au următoarele obligaţii şi drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă: 
• să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau alţi angajaţi în timpul desfăşurării activităţii; 
• să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de sănătate în muncă; 
• să utilizeze corect echipamentele tehnice şi substanţele periculoase; 
• să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă situaţiile cu risc de accident de muncă sau îmbolnăvire profesională; 
• să utilizeze e.i.p. şi e.i.l. din dotare corespunzătoare scopului pentru care au fost acordate. 
• să coopereze cu personalul Biroului de protecţia muncii – p.s.i. pentru a da posibilitatea Rectorului să se asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru sănătatea şi securitatea în muncă; 
• să dea relaţii organelor de control în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă.


Fisiere în arhivă (1):

  • Analiza securitatii si sanatatii in munca in cadrul unitatilor cu profil electromecanic.doc

Imagini din acest disertație

Bibliografie

[1 ] Borza, I., Instalaţii pentru construcţii - Ghid de documentare, proiectare, execuţie şi exploatare, Editura Politehnica, Timişoara, 2003.
[2] Coliu, A., Chiriţă, Gh., Îndrumător pentru lucrările de instalaţii electrice interioare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1963.
[3] Iliescu, C., Radu, O., Protecţia împotriva electrocutărilor la exploatarea şi executarea de lucrări în instalaţiile electrice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.
[4] Manea, A., Scărlătescu, M., Aparate electronice pentru protecţia munci, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976.
[5] Sufrim, M., Cum sa ne păzim contra electrocutărilor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1978.
[6] Sufrim, M., ş.a., Mijloace moderne de protecţie împotriva tensiunilor accidentale în instalaţiile electrice dejoasă tensiune, Litografia Universităţii din Oradea, 2000.
[7] Vasilache, Gr., Sisteme de protecţie împotriva tensiunilor electrice accidentale în instalaţiile dejoasă tensiune, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.
[8] *** Manual de instalaţii - Instalaţii electrice şi de automatizare, Editura Artecno, Bucureşti S.R.L., 2002.
[9] Darabont A., ş.a., Protecţia muncii – manual universitar, EDP, Bucureşti, 1996
[10] Darabont A., ş.a. Auditul securitatii si sanatatii in munca, Ed. AGIR Bucuresti, 2002
[11] Darabont, Al, ş.a, Managementul securitatii si sanatatii in munca, Ed.Agir 2001
[12] Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 
[13] Darabont, Al, ş.a, Managementul securitatii si sanatatii in munca, Ed.Agir 2001
[14] Internet
Site: www.protectiamuncii.ro
www.sigurantamuncii.ro


Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.


Hopa sus!