Analiza strategiei de dezvoltare comunitară a Municipiului Calafat

Introducere

Lucrarea de față a fost concepută pentru a se analiza strategia de dezvoltare a Municipiului Calafat, precum și a se evidenția oportunitățile oferite de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea zonelor sărace. În esență, lucrarea își propune ca obiective: evidențierea instrumentelor necesare în elaborarea unei strategii de dezvoltare comunitară; poziționarea spațiului rural în contextul dezvoltării regionale în România; descrierea și analiza principalelor metode, tehnici și instrumente aplicabile în dezvoltarea comunitară din România.

„Baza dezvoltării economico-sociale o reprezintă resursele endoene, inițiativa și activitatea antreprenorială la nivel local, iar „definirea conceptului de <<local>> se face nu numai în legatură cu comunitățile administrativ-teritoriale, comună, oraș, județ ci și la nivel interregional și chiar transfrontalier”.

În România conceptul de dezvoltare economico-socială locală (DESL) apare o dată cu manifestarea fenomenelor de descentralizare teritorială și deconcentrarea serviciilor publice.

Abordarea acestui concept constă și din necesitatea integrării țării noastre în structurile europene și din nevoia de dezvoltare a colectivităților teritoriale din România.

În primele două capitole prezint dezvoltarea comunitară și rolul ei în dezvoltarea locală, conceptele, ideologiile și metodele prin care aceasta se realizează.

Sunt prezentate și analizate componentele dezvoltării comunitare din România în perioada de tranziție din perspectiva teritorial-administrativă, infrastructurală, demografică, economică și conceptul de "capital social”.

Observăm cum Uniunea Europeană promovează conceptul de dezvoltare comunitară, ca fiind un factor pentru dezvoltare durabilă, evidențiind tendințele/formele de aplicare a acestui concept în raport cu nevoile economice și sociale ale indivizilor și comunităților și, în același timp, subliniind faptul că o societate care își propune dezvoltarea durabilă, trebuie să dezvolte politici și instrumente de acces la resurse și civilizație pentru a diminua decalajul urban-rural.

În ultimul capitol se analizează situația actuală a Municipiului Calafat prin realizarea unui profil al comunității și prin interviul realizat cu unul dintre principalii reprezentanți al comunității, domnul viceprimar Mitulețu Dorel. Am realizat acest demers de cercetare în vederea identificării situației actuale a comunității analizate, a evoluției acesteia, pornind de la istoricul dezvoltării socio-economice și culturale a regiunii până în prezent și, nu în utimul rând, în vederea identificării direcțiilor de strategice de acțiune, propuse de factorii de decizie locali, regionali, naționali.

Dezvoltarea comunitară joacă un rol important în procesul de dezvoltare umană, fiind o investiție pe termen lung ce urmărește creșterea capacității colectivităților umane de participare, implicare și decizie.

Spațiul românesc în tranziție are nevoie de proiecte comunitare care să contribuie la descifrarea problemelor cheie ale acestuia și să se centreze pe realizarea obiectivelor de creștere a calității vieții. În concluzie prezenta lucrare are ca obiectiv principal realizarea unei strategii de dezvoltare a Municipiului Calafat, iar prin realizarea profilului comunității vom avea posibilitatea de a identifica problemele principale ale acesteia, respectiv de a găsi soluțiile cele mai eficiente de ameliorare/eradicare a acestora.

CAPITOLUL I. Delimitări conceptuale

1.1. Ce înțelegem prin dezvoltarea comunitară?

’’Dezvoltarea comunitară este o etichetă tolerantă pentru o familie, relativ dezorganizată, de practici sau modele de intervenție locală" care au sau tind să aibă ca rezultat ,,mai binele comunității". Individualizările în aceste familii vin din multiple direcții: domeniul ,,mai binelui", inițiatorul intervenției, modul de a da viață ,,gândului", intenției de dezvoltare, actorii schimbări, tipul de comunitate”.

După cum spunea E.Zamfir dezvoltarea comunitară a luat naștere ca o soluție alternativă, complementară a limitelor statului bunăstării și a mecanismelor economiei de piață în crearea binelui colectiv. Autoarea Georgiana Păun afirma că pentru ca “DEVCOM să devină o forță importantă în combaterea sărăciei, trebuie ca oamenii să devină conștienți de puterea lor de a rezolva împreună problemele comunității”.

Astfel putem spune: cu cât oamenii devin mai conștienti de puterea lor de a-și rezolva împreună problemele, implicându-se activ, cu atât posibilitatea reușitei programelor de dezvoltare comunitară este mai mare. Desigur există și riscuri.Unul dintre acestea ar fi cazul în care nu există mecanisme transparente pentru a prezenta rezultatele acestor acțiuni comunitare, iar efectul acestei lipse de comunicare/comunicare parțială poate să ducă la obținerea unor rezultate minime și/sau de scurtă durată.

1.2. Ideologii și teorii ale dezvoltării comunitare

Diverse ideologii susțin acțiunile comunitare ce au profiluri specifice în funcție de obiective, mijloace și valorile care le promovează. Ideologiile comunitariste se bazează pe modelul societății bune, pe moralitate, în schimb ideologiile de tip capital social încearcă să evidențieze potențialul de acțiune pe care îl are cooperarea dintre indivizi.

Doar o societate civilă care este puternică și organizată poate fi singurul garant al unui capital social constructiv. Desigur, toate activitățile dintr-o comunitate depind de cooperarea voluntară a indivizilor pentru a se implica activ în viața socială.