Analiza Tipurilor de Portaluri din Zona Centrului Vechi al Bucureștiului

I. Rezumat:

Acestă lucare urmăreşte analizarea tipurilor de portaluri din Bucureşti, şi deorece zona Bucureştiului vechi, adică zona Lipscanilor, cuprinsă între Bvd. Rgina Elisabeta la nord, Bvd. I.C. Brătianu la est, Splaiul Independenţei la sud şi Calea Victoriei la vest, prezintă un amalgam splendid de stiluri din diferite perioade, aceasta a fost cea mai bună alegere pentru a observa şi analiza portaluri din diferitele perioade ale Bucureştiului.

În lucrarea ce urmează se va trece în revistă nu numai o descriere a portalurilor din această zona, ci se va face o analiză mai amplă pentru a se înţelege de ce se găsesc aici diferite tipuri de portaluri, iar pentru acesta trebuie să privim istoria în care s-a dezvoltat Bucureştiul, aici vorbim despre zona Lipscani, deoarece este cea mai semnificativă, şi, în aceeaşi măsură, se va vorbi şi despre stilurile arhitecturale care se găsesc în zonă şi cum au apărut acestea pe plan internaţional, dar şi cum au ajuns în România.

Lucrarea urmăreşte o înţelegere mai bună a zonei vechi a Bucureştiului, din jurul nucleului sau vechi, adică Curtea Domnească, deoarece aceasta, nu numai o zonă intens vregventată de mai toate păturile sociale ale oraşului şi nu numai, conţine o frumuseţe şi o cultură care la noi în ţară se pierde încet-încet.

Acest eseu este menit să dechidă ochii, nu numai mie, prin documentaţia făcută, ci şi celor ce nu cunosc ceea ce ascunde Bucureştiul vechi, asupra culturii ce se află chiar sub ochii noştrii.

II.Metodologie şi mulţumiri:

Metada de abordare a acestei lucrari a constat în primul rând în strângerea de documentaţie şi în observare pe sit.

Pe sit am mers pentru a identifica obiectele ce vor intra în analiză, facându-le şi poze în acelaşi timp. Plimbările pe sit au fost urmate de consultaţii la bibliotecă pentru a corecta observaţiile făcute pe sit, însemnând verificarea datelor acumulate pe sit.

Odată indentificate obiectele de analiză am trecut la o cercetare amănunţită a documentaţiei, colectând datele ce urmau a fi folosite în lucrare şi formulând un plan de idei. Datele au fost în primul rând citite şi selectate, apoi extrase şi analizate. Pentru redactare s-a folosit o metodă moderna de fotografiere a materialelor de documentaţie, apoi transformarea acestora în format word pe calculator prin folosirea programului „FineReader”. După această transformare a urmat încă o aprofundare a acestor materiale, fiind nevoie de a se face modificari şi corectări.

În final materialele au fost adunate şi ordonate în planul de idei realizat şi dezvoltat în subcapitole.

Aş dori să le mulţumesc colegilor mei de grupă Petrescu Tudor pentru ajutorul acordat şi Lungulescu Dragoş pentru aparatul de fotografiat şi ideea cu „FineReader”. De asemenea aş dori sa-i mulşumesc prietenului meu Velcescu Mihai pentru că mi-a adus aminte cum se operază în „Power Point”.