Introducere Personalitatea, obiectul prim si ultim al psihologiei a prilejuit o multitudine de preocupari concretizate prin studii si teorii destinate elucidarii esentei acestia. In ciuda acestor eforturi nici in ziua de astazi, din pacate, nu s-a ajuns la un acord unanim in ceea ce priveste definitia si structura personalitatii. O definitie clasica a personalitatii, prin gen proxim, probabil ca nici nu este posibila. Cel putin la ora actuala nu putem avea pretentie la asa ceva operam cu definitii relative, care delimiteaza diferite directii concrete de investigatie, diferite laturi ale personalitatii. Spre deosebire de fizica, astronomie sau chimie, unde legile cauza efect sunt bine reglementate si functioneaza, in psihologie relativitatea legilor determinta de complexitatea fenomenelor si interdependentelor dintre acestea lasa loc pentru o multitudine de interpretari. CAPITOLUL I 1. Personalitatea- delimitari conceptuale Pornind de la faptul ca nu exista definitii corecte sau incorecte ale personalitatii, vom prezenta cateva dintre definitile personalitatii dupa criteriul celor mai des uzitate si dupa obiectivul lucrarii noastre. H. C. Waren si L. Carmichael (1930, apud Zlate) considera personalitatea drept: intreaga organizare mentala a fiintei umane in orice stadiu al dezvoltarii sale. Ea imbratiseaza fiecare aspect al caracterului uman: intelect, temperament, abilitate, moralitate si fiecare atitudine care s-a format in cursul vietii cuiva". Definitia data de R. Linton (1945 apud Zlate) este asemanatoare: ,,Personalitatea este ansamblul organizat al proceselor si starilor psihologice apartinand individului. Alte definitii subliniaza factorul cognitiv subiectiv care participa la organizarea interna. O astfel de definitie este data de P. Lecky (1945 apud Zlate), care afirma ca personalitatea este: ,,o schema unificata a experientei, o organizare de valori care sunt compatibile intre ele." D. McClelland (1951 apud Zlate) a dat urmatoarea definitie personalitatii: ,,conceptualizarea cea mai adecvata a comportamentului unei persoane in toate detaliile sale, pe care omul de stiinta o poate da la un moment dat." Personaliatea nu este ceea ce cineva are, ci este perceptia altcuiva, a omului de stiinta. Astfel, personalitatea este un ,,construct", ceva gandit dar care nu exista realmente. Definitia data personalitatii de G. Allport este ,,esentialista": ,,Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamnetul sau caracteristic"( Structura si dezvoltarea personalitatii). In aceasta definitie apar cateva concepte cheie:
1. American Pschyatric Association Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM IVR) Washington, D.C., 1994. 2. G.W. Allport- Structura si dezvoltarea personalitatii, EDP. Bucuresti, 1981. 3. Francois Lelord, Cristophe Andres, Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile, Ed.trei , 2003. 4. Irina Holdevici, Psihoterapia cognitiv- comportamentala, Managementul stresului pentru un stil de viata optim, Editura stiinte Medicale, 2005. 5. Irina Holdevici, Psihoterapia- un tratament fara medicamente, Editura Ceres Bucuresti, 1993. 6. Mielu Zlate, Eul si personalitatea, Ed. Trei 1999. 7.Mielu Zlate - Un model sintwtic-integrativ al personalitatii, Revista de psihologie, 1987.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.