Aplicarea in Contencios Administrativ a Prevederilor Articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului Privind Dreptul la un Proces Echitabil

Cuprins disertatie Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONTENCIOS ADMINISTRATIV
1.1. Notiuni introductive
1.2 Contenciosul administrativ in dreptul comparat
1.3 Contenciosul administrativ in Romania
1.4. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
1.5. Procedura prealabila sesizarii instantei de contencios administrativ - Recursul administrativ
CAPITOLUL II
DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL
2.1. Consideratii generale
2.2. Domeniul de aplicare al art. 6 din CEDO
2.2.1. Publicitatea procesului 
2.2.2. Egalitatea armelor 
2.2.3. Principiul contradictorialitati 
2.2.4. Motivarea hotararilor si dreptul la tacere al acuzatului 
2.2.5. Prezumtia de nevinovatie 
2.2.6. Dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzatiei si acordarea timpului si facilitatil or necesare pregatirii apararii 
2.2.7. Dreptul la aparare


Extras din disertatie Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONTENCIOS ADMINISTRATIV
1.1. Notiuni introductive
Etimologic, cuvantul contencios provine prin filiera franceza (contentieux = contencios) din latinescul contentiosus = certaret, adjectivul substantivului contentio = conflict, disputa, confruntare.
Notiunea de contencios administrativ este o notiune traditionala a dreptului administrativ, fiind utilizata pentru a delimita caile de atac jurisdictionale impotriva actelor si operatiunilor administrative de recursurile administrative obisnuite. Un recurs, deci o cale de atac, dobandea caracter jurisdictional (contencios) ori de cate ori autoritatea care-l solutiona avea calitatea de judecator, in felul acesta s-a ajuns - atat in doctrina, cat si in legislatie, mai ales in perioada interbelica - sa se utilizeze in mod curent termenii: contencios administrativ; actiuni de contencios administrativ; instanta (organ) de contencios administrativ (uneori instanta in materie de contencios administrativ); legea contenciosului administrativ; hotarari de contencios administrativ.
Notiunea de contencios administrativ are o sfera de cuprindere mai larga, sau mai restransa, dupa cum include totalitatea litigiilor juridice dintre administratia publica si cei administrati, fie numai o parte dintre acestea si anume cele care se solutioneaza de anumite instante de judecata si potrivit anumitor reglementari juridice, pe baza principiilor de drept public. Atat in acceptia generala cat si in cea restransa, notiunea contenciosului administrativ are un sens material si unul formal, organic.
Sensul material priveste litigiile juridice pe care le cuprinde si regimul juridic aplicabil (dreptul comun sau dreptul administrativ). Sensul formal (organizatoric) se refera la organele de jurisdictie care sunt competente sa solutioneze respectivele litigii.
La randul lor organele de contencios se impart in doua categorii, si anume: organe de contencios judiciar, competente sa solutioneze toate conflictele juridice ce le-au fost date prin lege si organe de contencios administrativ, competente sa solutioneze, potrivit legii, conflictele juridice in care cel putin una dintre parti este un serviciu public administrativ. Prin urmare si activitatile desfasurate de aceste organe vor fi activitati de contencios judiciar sau activitati de contencios administrativ, dupa caz.
1.2 Contenciosul administrativ in dreptul comparat
Continutul si sfera contenciosului administrativ, ca fenomen juridic, si implicit a notiunii respective, au variat de la o tara la alta, in aceeasi tara de la o perioada la alta, de la un autor la altul. Aceste orientari diferite ale doctrinei - ce au avut, firesc, ecou in legislatie, precum si in jurisprudenta - sunt determinate, in principal, de interrelatiile care au fost fundamentate intre sensul material si sensul formal-organic al contenciosului administrativ.
Din punct de vedere formal-organic se cunosc trei mari sisteme de contencios administrativ:
o sistemul administratorului judecator;
o sistemul francez al jurisdictiei speciale administrative (tribunale administrative si Consiliul de Stat);
o sistemul anglo-saxon al instantelor de drept comun, competente si in materia contenciosului administrativ.
Dupa cum se arata constant in literatura de specialitate, sistemul administratorului judecator era dominant in majoritatea statelor pana la revolutia burgheza din Franta, deoarece jurisdictia administrativa se identifica cu administratia activa: ,,a judeca administratia este tot a administra".
Odata cu victoria Marii Revolutii Franceze, incepand cu Franta, majoritatea statelor europene au trecut la organizarea organelor statului potrivit cerintelor principiului separatiunii puterilor in stat si anume in: organe ale puterii legislative, ale puterii executive si ale puterii judecatoresti. Cu toate acestea chiar Franta a fost primul stat care a incredintat contenciosul administrativ administratiei, astfel incat s-a instituit de la inceput dualitatea jurisdictiei, o jurisdictie de ordin judiciar si alta de ordin administrativ.
In doctrina franceza din secolul trecut contenciosul administrativ era definit prin raportare la organele competente a solutiona litigiile dintre ,,administratie" si ,,administrati". Cum in Franta s-au infiintat, inca din perioada revolutiei, tribunale administrative, in sistemul Consiliului de Stat, s-a ajuns la coincidenta intre sensul organic (formal) si cel material si la urmatoarea definitie data de autorii francezi: ,,contenciosul administrativ cuprinde ansamblul litigiilor de competenta tribunalelor administrative".
Sistemul francez se bazeaza pe doua principii fundamentale:
1. Principiul separarii activitatilor administrative de activitatile judiciare;
2. Principiul separarii administratiei active de justitia administrativa, care constituie un ordin de jurisdictie paralel si separat de puterea judiciara.
Specificul sistemului francez consta tocmai in faptul ca justitia administrativa are propriul sau organ suprem, anume sectia de contencios a Consiliului de Stat, care, in ansamblu, ne apare ca o autoritate a ,,puterii executive" si nu a ,,puterii judiciare". Asa se explica de ce jurisdictiile administrative sunt compuse din consilieri juridici (ai Guvernului si ai administratiilor) si nu din magistrati.
Sistemul francez al tribunalelor administrative, ca instante de contencios administrativ de fond si cu tribunale administrative supreme, ca instante de fond si de apel sau recurs, a fost preluat de majoritatea statelor europene, printre care mentionam: Belgia, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, etc.


Fisiere in arhiva (1):

  • Aplicarea in Contencios Administrativ a Prevederilor Articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului Privind Dreptul la un Proces Echitabil.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!