Argumentele Publicității

Argument

Lucrarea de Disertaţie are titlul ”ARGUMENTELE PUBLICITǍŢII”.

Ţinând cont de faptul că publicitatea a apărut încă din Antichitate, domeniul este unul destul de amplu. Mi-am propus ca să cuprind etapele importante din procesul de formare al publicităţii, de la apariţie la ceea ce este ea astăzi.

În primul capitol am încercat să trec în revistă ce anume reprezinta pulicitatea şi cum s-a format, atât pe plan international, cât şi în România, ca apoi să continui în capitolul al II-lea să descopăr mai multe despre aceasta: ce funcţii are, cu urmareste, cât de importantă este.

În capitolul III am realizat un studiu de caz la o firma si anume la Coca-Cola. Am încercat să cuprind toate etapele, de la formare, la cum s-a dezvoltat si ceea ce este astazi.

Din punctul meu de vedere, publicitatea joacă un rol decisional în viaţă cotidiană. Un produs dacă are o publicitate reuşită va căpata notorietate, va deveni un brand, o necesitate.

Dacă privim în societatea în care trăim realizăm că nici un produs sau serviciu nu se poate vinde dacă nu are publicitate, a devenit indispensabilă, este un rău necesar, dacă putem spune aşa. Analizând puţin, observăm că toate brandurile au parte de campanii de pulicitate intense ( afişe, bannere, reclame tv, etc ), reprezinată modul de a face cunoscut un produs.

Pe piaţă exista o gamă variată de produse, de aceea de câştigat au aceia care işi fac reclama, cei care investesc în imagine. Să nu uitam totuşi ca publicitatea poate fi şi negativă, dacă nu este realizată corespunzător, nu sunt urmaţi paşii, rezultatul va fi unul dezastruos.

În paginile următoare vă prezint sinteza publicităţii, încercand să punctez ceea ce este mai important.

Capitolul I-Consideraţii geneale

1.1.Publicitatea- etimologie, repere istorice

Istoricii plasează originile publicităţii departe în trecut, neezitând să identifice forme de publicitate din preistoria umanităţii diverse forme.Primele forme de publicitate au apărut o dată cu schimbul de bunuri şi cu nevoia de a identifica sursa acestor bunuri, respectiv cine le produce. Necesitatea de a face reclamă, de a "anunţa", face parte din natura umană, iar faptul că printre cele mai vechi vestigii rămase la diverse organizaţii străvechi s-au găsit anunţuri de tip publicitar , datate de peste 5000 de ani, confirmă această realitate. Comunicarea cu scop persuasiv ce poate fi datată în Antichitate a avut iniţial un caracter pur informativ şi doar ulterior publicitatea a trecut prin procesul de adăugare a unor elemente estetice şi emoţionale, ce au mărit şansele ca publicitatea să fie recepţionată si reţinută.

Astfel putem identifica trei mari perioade în istoria publicităţii:

• perioada pre-marketing- dinainte de Antichitate până la apariţia mijloacelor de comunicare în masă;

•perioada comunicării de masă- perioadă ce poate fi încadrată între 1800 şi până la jumătatea secolului XX;

•Perioada publicităţii ştiinţifice – începe din anii ' 50 şi până în prezent.

Reclama( din latinescul clamare- a striga, a chema, a proclama) a luat cu apariţia tiparului , forma anunţului, până în secolul al XIX-lea, respectiv începutul secolului al XX-lea, vorbindu-se în tot acest interval despre anunţ şi reclamă.Termenul public, de unde s-a format şi termenul de publicitate( din latinescul publicus ) a fost utilizat iniţial în sens juridic, ca publicitate a dezbaterilor, deliberare publică, deschisă, în opoziţie cu secretul, iar în secolul al XIX-lea a dobândit şi semnificaţia comercială. În secolul al XVIII-lea, publicus a dat termenul de publicist, adică cel ce scria despre dreptul public, iar în secolul al XIX-lea a circulat cu sensul de jurnalist. Mai târziu, termenul publicist a fost sinonim cu polemist ( autor de articole de opinie, de la polemos, lat.- luptă, confruntare ), iar în unele spaţii culturale s-a păstrat echivalenţa cu jurnalist.