ARGUMENT .. I. INTRODUCERE I. 1 Termeni cheie si definitii I. 2 Centrul pentru persoane varstnice ca raspuns al arhitecturii la o problema sociala II. SCURT ISTORIC II.1 Evolutie program II.2 Europa ... II.3 Romania II.4 Tendinte actuale din punct de vedere arhitectural. Particularitati ale arhitecturii pentru persoane varstnice III. PERSOANELE VARSTNICE SI MODUL LOR DE VIATA III.1 Situatii particulare cu care se confrunta persoanele varstnice .. III.2 Scaderea calitatii vietii la nivelul grupului vulnerabil al persoanelor varstnice in conditiile accelerarii procesului de saracire pe plan national . III.3 Distributia teritoriala a persoanelor varstnice . IV. INTELEGEREA MECANISMELOR DE LA BAZA REABILITARII SI REINTEGRARII PERSOANELOR VARSTNICE IV.1 Reabilitarea fizica .. IV.2 Reabilitarea psihologica IV.3 Reabilitarea sociala ... IV.4 Reabilitarea morala ... V. STUDII DE CAZ V.1 Ana Aslan - Institutul National de Geriatrie si Gerontologie, Bucuresti, Romania (1952) .. V.2 Alvaro Siza - Locuinte sociale, Evora, Portugalia (1977) .. V.3 Jean Nouvel - Locuinte sociale, Nimes,Franta (1985 - 1987) ... V.4 Aires Mateus - Centru pentru varstnici, Alcacer do Sal, Portugalia (2010) VI. CONCLUZII . APLICATIE : Centru de geriatrie la Slatina BIBLIOGRAFIE ..
ARGUMENT Degradare. Neproductivitate. Povara. Inutilitate. Neadaptare. Vulnerabilitate. Mult prea des si prea in pripa, acestea sunt cateva dintre cuvintele pe care societatea le asociaza cel mai mult cu batranetea, perceputa in general cu negativism si ingrijorare. O multime de factori influenteaza aceasta perceptie si modeleaza mentalitatea de la nivel individual pana la nivel colectiv cu privire la aceasta etapa sensibila a vietii. In acest context, se simte nevoia unui mediu care sa incurajeze, sa promoveze si sa sustina o schimbare de perspectiva precum si de abordare a stilului de viata in randul varstnicilor. Arhitectura joaca un rol proactiv prin care poate aduce imbunatatiri semnificative si principii noi in intelegerea fenomenului persoanelor varstnice, generand solutii practice pentru problemele care se manifesta in randul seniorilor. Cu o crestere considerabila a populatiei de varsta a treia la nivel global, e momentul sa apreciem si sa valorificam fiecare aspect pozitiv care vine o data cu batranetea. Intelepciunea. Experienta. Repausul si odihna. Timpul liber. Hobby-urile. Bucuria de a fi. I. INTRODUCERE I. 1 Termeni cheie si definitii Batran. Batranete. Imbatranire. Dictionarul Explicativ al limbii romane defineste cuvantul batran,-a ca fiind un om de varsta inaintata - unchias, baba, matusa, bunic sau bunica. Batranul este cel care 'traieste de multi ani, exista de mult timp, cel care si-a pierdut fragezimea' . Batranetea, conform aceluiasi dictionar, reprezinta 'etapa finala din viata fiintelor, caracterizata prin diminuarea treptata a functiilor fiziologice.' A imbatrani inseamna 'a trece treptat spre batranete', 'a se invechi', sau 'a-si schimba in mod lent structura si proprietatile caracteristice prin degradare' . A imbatrani, ca actiune, are echivalentul de imbatranire, ca proces. Cunoscand acestea, putem spune ca punctul culminant al procesului continuu de imbatranire este batranetea, cand ne putem numi batrani. Desi dictionarul abordeaza cuprinzator acesti termeni, ii defineste empiric spre a fi utilizati in conversatii uzuale, dar un specialist (medic, cercetator) sau un filosof pot avea explicatii diferite si ii pot utiliza in contexte diferite, cu alte conotatii. La nivel lingvistic, cele trei cuvinte au in comun baza, cuvantul batran, caruia i se adauga prefixe si sufixe. Acest cuvant de baza isi are originea in limba latina, unde latinescul veteranus a devenit ulterior betranus, iar in limba romana, batran. Insa in perioada antica, in vremuri de razboi, epidemii si conflicte, media de viata era una scazuta, iar batranii de atunci erau de fapt adultii de azi. 'Asadar, batranul este initial veteranul roman' , iar de aici apare un conflict intre ceea ce insemna la origine cuvantul si ceea ce inseamna el astazi. Tot in Dictionarul Explicativ al limbii romane, gasim doua explicatii care tradeaza importanta batranilor la nivelul societatii. Prima se refera la batrani ca 'stramosi' , cu accent pe rolul lor colectiv de intemeiere a poporului, a neamului, a familiei, si de a transmite generatiilor noi mostenirea spirituala, principiile, traditiile, credintele. A doua explicatie a cuvantului 'batran' vine sub forma expresiei 'batranii satului' ca 'reprezentanti comunali' , adunare cu putere de decizie castigata prin experienta si intelepciunea dobandite de-a lungul vietii, iar in acest ultim caz poate fi vorba de acel sens al cuvantului 'batran'care se naste in perioada antica. Gerontologia reprezinta o 'ramura a biologiei care studiaza problemele biologice, psihologice, sociale si economice ale persoanelor in varsta' . Este o adaptare a frantuzescului 'gerontologie', cuvant compus din 'geros' (batran) si 'logos' (cuvant, stiinta), ambele de origine greaca. Aparitia termenului, consemnata in 1903, ii este atribuita lui Ilya Ilyich Mechnikov . Geriatria este 'ramura medicinii care studiaza si trateaza bolile batranetii' .Limba romana a preluat cuvantul din limba franceza, 'geriatrie', dar este mentionat prima data in anul 1909 in Austria, de catre doctorul Ignatz Leo Nascher : 'Geriatria, provenind din 'geras' (greaca : varsta inaintata) si iatrikos (greaca : medicina, terapie) este un termen pe care l-as sugera adaugat vocabularului nostru ca sa aiba ca obiect batranetea asa cum pediatria are ca obiect copilaria, dar si pentru a sublinia necesitatea de a separa senilitatea ca boala de maturitate si de a-i rezerva un domeniu separat in medicina.' Stiinta a proceselor de imbatranire, gerontologia pune accent pe studiu, are caracter experimental si multidisciplinar, spre deosebire de caracterul pur medical si practic al geriatriei. Aceste doua discipline aduc in discutie un nou termen medical, 'senescenta', cuprins in dictionarul de neologisme romanesti. Senescenta este descrisa de specialisti ca o 'slabire naturala a facultatilor fizice si psihice cauzate de inaintarea in varsta. Este un proces continuu, prezent de la inceputul existentei si comun tuturor fiintelor. El priveste toate structurile organismului: moleculele, celulele, tesuturile si organele specializate.'
Carti Classen, Albrect, 'Old Age in the Middle Ages and Renaissance' 2007, Walter de Gruyter Acton, Q. Ashton, 'Issues in Geriatric Medicine and Aging Research : 2013 Edition' 2013, Scholarly Editions Scarre, Geoffrey, 'The Palgrave Handbook of the Philosophy of Aging' 2017, Palgrave MacMillan Gentry, G. Francis, 'Aging Gracefully in the Renaissance' 2013, Brill Open Booth, Charlotte, 'An Illustrated Introduction to Ancient Egypt' 2014, Amberley Publishing Limited Powell, Anton, ,A Companion to Sparta' 2017, John Wiley & Sons Troyansky, G. David, ,Aging in World History' 2015, Routledge Thorson, A. James, ,Aging in a Changing Society' 1994, Brunner Routledge Francese, Cristopher, ,Ancient Rome in so Many Words' 2007, K&P Publishing Parkin, G. Tim, ,Old Age in the Roman World: A Cultural and Social History' 2003, The Johns Hopkins University Press Cox, G. Harold, ,Later Life : The Realities of Aging' 2006, Prentice Hall Achenbaum, W.Andrew, ,Re-engaging the Disengagment Theory of Aging : On the History and Assessment of Theory Development in Gerontology' 1994, The Gerontologyst N.P. 023-97 Normativ Privind Proiectarea Caminelor de Batrani si Handicapati pe Baza Exigentelor de Performanta Neufert, Ernst, Neufert, Peter, Baiche Bousmaha, Walliman Nicholas, ,Architects' Data Third Edition' 2002, Wiley-Blackwell Division of Geriatric Medicine, Department of Internal Medicine, Saint Louis University School of Medicine; Geriatric Research,Education, and Clinical Center, St. Louis VA Medical Center; and the Gateway Geriatric Education Center of Missouri and Illinois, 'Aging Successfully' Periodice Dryer, E. Dana, 'The Phenomenon of Powerlessness in the Elderly' Gilleard, Chris, 'Aging and Old Age in Medieval Society and the Transition of Modernity' Fiore, Giulietta, 'Decay and Reverence : Conceptions of Old Age in Ancient Greece and China' Sanchez, Christine, ,Aging with Identity: Integrating Culture into Senior Housing' 2008, Scholar Commons Flositz, J. Steven, 'Aging with Independence and Interaction: An Assisted Living Community' 2011, Scholar Commons Schaller, Brian, 'Architectural Healing Environments' 2012, Syracuse University Surface Bhatt, Harshika, 'Biophilic Design for the Elderly: Design of a Senior Living Community Along the Delaware' 2015, Philadelphia University Forciea, Mary Ann, 'Geriatric Medicine: A Brief History' 2012, UPHS Foundation Aiding the Elderly, 'The History of Nursing Homes' 2013, Observatory Consiliul National al Persoanelor Varstnice, 'Imbatranirea Populatiei in Context European si in Romania - Perspective' 2017 Consiliul National al Persoanelor Varstnice, 'Incluziunea Sociala a Persoanelor Varstnice' 2013 Consiliul National al Persoanelor Varstnice, 'Perceptia Persoanelor Tinere si Adulte Despre Batranete si Persoanele Varstnice' 2017 Consiliul National al Persoanelor Varstnice, 'Populatia Varstnica a Romaniei la Orizontul Anului 2060' 2014 Consiliul National al Persoanelor Varstnice, 'Singuratatea si Depresia Varstnicilor: Implicatii Psihologice' 2014 Consiliul National al Persoanelor Varstnice, 'Situatia Persoanelor Varstnice din Romania' 2015 Consiliul National al Persoanelor Varstnice, 'Calitatea Vietii Persoanelor Varstnice din Romania' 2014 Consiliul National al Persoanelor Varstnice, 'Tranzitia de la Munca la Pensionare' 2014 'Health Supportive Design in Elderly Care Homes' 2007, Architectural Research ... Webografie Referinte fotografice
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
