Aspecte ale Limbii Romane in Revista Limba si Literatura Romana in Perioada 2000-2004

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
INDICE BIBLIOGRAFIC
CAPITOLUL I. MORFOLOGIA pag.1
1.1 Cazul pag.1
1.1.1 Stabilirea cazului pag.1
1.1.2 Cazul vocativ pag.3
1.2 Verbul pag.5
1.2.1 Verbele active pronominale pag.5
1.2.2. Flexiunea verbului pag.7
1.2.3 Locutiunile verbale pag.8
1.2.4 Verbul auxiliar "a" pag.10
1.3 Articolul pag.10
1.3.1 Articolul a pag.10
1.3.2 Reguli de folosire a articolului hotarat pag.13
1.4 Pronumele pag.14
1.4.1 Pronumele si adjectivul posesiv pag.14
1.4.2 Pronumele personal de politete pag.15
1.4.3 Pronumele demonstrativ pag.17
1.5 Aspecte privind partile de vorbire pag.17
1.5.1 "Ca" si "Decat " pag.17
1.5.2 Conjunctia pag.19
1.5.3 Prepozitia pag.21
1.6 Articolul in Limba Romana pag.22
1.6.1 Acordul in caz pag.22
1.6.2 Acordul in gen si numar pag.23
1.6.3 Atributele substantivale / pronominale in genitiv pag.25
1.6.4 Constructii cu numerale pag.26
CAPITOLUL II. SINTAXA pag.28
2.1 Sintaxa propozitiei pag.28
2.1.1 Caracteristicile sintactice ale tipurilor de 
constructii ale verbului ,,a (se) parea" pag.29
2.1.2 Predicatul pag.32
2.1.3 Complementul pag.36
2.1.4 Analiza gramaticala a propozitiei pag.38
2.2 Sintaxa frazei pag.40
2.2.1 Analiza sintactica a frazei. Dificultati pag.40
2.2.2 Etape si criterii in analiza sintactica a frazei pag.44
2.2.3 Circumstantele introduse prin "Daca" pag.45
2.2.4 Propozitia circumstantiala concesiva si propozitia 
circumstantiala consecutiva pag.47
2.2.5 Incidenta pag.49
2.3 Topica pag.51
CAPITOLUL III. SINTEZA ASUPRA PREOCUPARILOR 
PRIVIND LEXICOLOGIA SI SEMANTICA pag.55
3.1 Lexicologie pag.55
3.2 Semantica pag.60
CONCLUZII

Extras din disertatie Cum descarc?

CAPITOLUL I
MORFOLOGIA
1.1 Cazul
1.1.1 Stabilirea cazului
Pentru ca stabilirea cazului constitue una dintre cele mai mari dificultati gramaticale, Gabriela Pana-Dindelegean atrage atentia asupra constructiilor celor mai expuse solutii gresite de analiza, explicand cauzele aparitiei diverselor tipuri de greseli:
a) Marcarea cazului in forma primului element al grupului nominal
Ex.: ,,plecarea blandului si iubitului nostru prof esor";
b) Dubla posibilitate de exprimare a cazurilor: sintetica si analitica; omonimia marcilor ,,a", articol, ,,a", prepozitie. Spre exemplu, in constructia ,,acest studiu al profesoarei", forma genitivului se realizeaza prin doua marci sintetice (desinenta 
,,-e" + articolul hotarat legat ,,-i") si printr-una analitic (articolul genitival ,,al"). In cazul unor pronume sau al unor adjective pronominale cu valoare cantitativa nedefinita este posibila alegerea, in variatie libera, fie a constructiei cauzale (flexionare), fie a celei analitice (prepozitionale):
Ex.1: ,,plecarea multora din clasa" - ,,plecarea a multi din clasa".
Ex.2: ,,contra catorva dintre noi" - ,,contra a cativa dintre noi".
c) Omonimia formelor cauzale
1. Omonimia genitiv-dativ se rezolva in interiorul limbii, pe baze sintactice: genitivul are ca regent un substantiv sau un pronume, in timp ce dativul are ca regent un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie. Prepozitiile: gratie, multumita, datorita, conform, potrivit cer dativul, iar prepozitii ca: asupra, contra, impotriva, dedesuptul sau locutiuni ca: in ciuda, din cauza, in locul, in afara cer genitivul.
In constructia ,,elevi iubitori al literaturii" suntem pusi in fata unei exceptii de la constructia generala a genitivului, asa-numitul genitiv al adjectivului1, datorita faptului ca are ca regent adjectivul iubitori.
2. Omonimia nominativ-acuzativ se rezolva prin functiile sintactice diferite indeplinite de cele doua cazuri.
In constructii de tipul: ,,Nu-mi merge afacerea", ,,Ma amuza ideea", substantivele subliniate stau in niminativ si nu in acuzativ, functia lor sintactica fiind aceea de subiect.
In constructia ,,Aparitia lucrarii reprezinta/constitue un succes", substantivul succes sta in czul acuzativ, deosebindu-se de constructia: ,,Aparitia lucrarii este/inseamna un succes, unde acelasi substantiv sta in nominativ.
d) Sinonimia constructiilor
In constructiile: ,,cartea lui"; ,,cartea-i" si ,,Cartea sa a starnit interes", relatia de posesie este exprimata prin parti de vorbire diferite ( pronume personal, adjectiv posesiv) si prin forme cazuale diferite (genitiv, dativ, nominativ). Asadar, orice identificare de caz si orice constructie de grup nominal obliga vorbitorul la o exprimare destul de atenta, examinare care nu se poate face in afara cunoasterii perfecte a regulilor de constructie si de utilizare a cazurilor in limba romaana, precum si a cunoasterii sintaxei partilor de propozitie.2
Referitor la constructia genitivala, se atrage atentia asupra faptului ca inaintea unui numeral cardinal care insoteste un substantiv in genitiv se foloseste prepozitia ,,a", nu articolul posesiv-genitival.3

Fisiere in arhiva (1):

 Aspecte ale Limbii Romane in Revista Limba si Literatura Romana in Perioada 2000-2004.docx

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?