Bolnavul psihic in oglinda justitiei sociale

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I REPERE TEORETICE 4
1.1 Delimitari conceptuale - Notiunile de sanatate si boala mintala 4
1.2 Cateva repere teoretice de-a lungul timpului 5
1.3 Tipologizarea modificarilor de comportament 6
1.4 Devianta si normativitate 9
CAPITOLUL II - INCIDENTA INFRACTIONALITATII IN RANDUL BOLNAVILOR PSIHICI 14
2.1 Situatia Schizofreniei 16
2.2 Infractionalitatea in schizofrenie - Postura de infractor a schizofrenului 20
2.3 Aspecte psiho-sociale ale bolii 21
2.4 Reglemetarea drepturilor bolnavilor cu afectiuni psihice. 22
CAPITOLUL III. ASPECTE PSIHO-SOCIALE ALE SANCTIUNILOR NEPRIVATIVE DE LIBERTATE PENTRU BOLNAVII PSIHICI INFRACTORI 28
3.1 Traseul bolnavului psihic devenit infractor 28
3.2 Executarea pedepselor in regim neprivativ de libertate 35
CAPITOLUL IV -  METODOLOGIA CERCETARII 39
4.1. Obiectivele studiului 39
4.2. Ipoteze 42
4.3 Lotul 43
4.4. Instrumente de lucru 46
4.5. Prelucrarea si interpretarea datelor 46
CONCLUZII 55
BIBLIOGRAFIE 59
ANEXE 61


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 
Pentru a face fata profesiei de asistent social, m-am pregatit timp de 4 ani in cadrul Universitatii Pitesti , dar pentru a lucra ca asistent Social in cadrul Centrului de Sanate Mintala a fost o adevarata provocare. Toti anii ce au urmat au insemnat pentru mine o interactiune directa cu toate formele de tulburare mentala.
Voi incerca sa prezint delimitarile conceptuale despre boala psihica , voi prezenta incidenta infractionalitatii in randul bolnavilor psihici si ulterior voi concluziona raspunsul la intrebarea "este bolnavul psihic un agresor?"
Asa cum decurge activitatea mea profesionala - intr-o continua interactiune cu societatea libera, voi trece la a surprinde cateva aspecte psiho-sociale ale pacientilor sub aspectul sanctiunilor neprivative de libertate. Personalitatea bolnavului psihic si comportamentul deviant al acestora - va fi rezumat in continuare .
Actiunea sau inactiunea ; potenta sau impotenta serviciului de probatiune - asa cum este definit si structurat astazi ; atributiile si abilitatile / aptitudinile consilerului de probatiune vor fi marcate in continuare .
Notiunea de tulburare mentala a primit de-a lungul timpului diferite ambalaje ; s-a vorbit despre oameni smintiti , sariti de pe fix , zanateci, netoti , cei carora le lipseste o doaga sau cei nebuni . Mai peste tot, acesti oameni au fost perceputi a fi altfel decat ceilalti. Cum reactioneaza societatea in preajma acestor personaje, voi incerca sa surprind in continuare.
In vremurile moderne , alienarea izolatoare a celor neintegrati a intrat in vizorul medicinei. Dupa perioada " marilor internari " despre care ne vorbeste Foucault -  in lucrarea sa intitulata Istoria nebuniei in epoca clasica (1961 - Franta ), au aparut in Europa secolului al XIX-lea azilurile de bolnavi neuropsihici ; aici acesti pacienti au fost observati atent ; simptomele subiective si comportamentale au fost descrise, definite si etichetate.
Este bolnavul psihic mai violent decat individul normal ?
Este violenta indisociabil legata de boala psihica ?
Expresia :"violent si periculos "- in contextul bolii mintale reprezinta mai curand o apreciere sociologica decat un diagnostic psihiatric -  asa cum atragea atentia Greenlan C. In lucrarea sa Dangerousness , mintal disorder and politics -Cambridge University Press -1985.
Prudenta sau jurisprudenta ? Care este varianta optima ?
Daca pacientul este periculos , dar nu a comis o crima , el nu poate fi moralmente condamnat in baza ideologiei pedepsei ; ne confruntam aici cu necesitatea deciziei protectiei individului si / sau a societatii. Asimiland principiul " primum non nocere " deontologiei medicale se poate dispune in unele cazuri internarea iar ca o consecinta a falsei ideologii a pedepsei , putem fi in fata unor acte de mare violenta, crime , suiciduri , etc -  ca un rezultat al simptomatologiei psihopatologice. 
Intreaga evolutie umana presupune drept piloni informatia , energia , adaptarea. Modalitatea in care omul are acces la informatii , maniera in care o selecteaza, filtreaza , proceseaza ; modul cum se raporteaza la reperele sociale - faciliteaza adaptarea. 
Este pregatita societatea moderna romaneasca pentru a accepta supravegherea si pentru a acorda sprijin infractorilor bolnavi psihic de a se integra in normele sociale actuale ?
CAPITOLUL I REPERE TEORETICE 
1.1 Delimitari conceptuale - Notiunile de sanatate si boala mintala 
Potrivit DSM -V : " O tulburare mintala este un sindrom caracterizat prin perturbarea semnificativa clinic in domeniile cognitive , a controlului emotiilor sau al comportamentului individului, care reflecta o disfunctie a proceselor psihologice, biologice sau de dezvoltare care stau la baza functionarii mintale. Tulburarile mintale sunt de obicei asociate cu disconfort / suferinta sau disfunctie in domeniile sociale, profesional sau in alte arii importante de activitate. Reactia previzibila sau un raspuns acceptabil din punct de vedere cultural la un factor de stres obisnuit sau la o pierdere , cum ar fi decesul unei persoane dragi , nu reprezinta o tulburare mintala. Comportamentul deviant social ( politic , religios , sexual ) si conflictele care se desfasoara in principal intre individ si societate nu sunt tulburari mintale , cu exceptia cazului in care devierea sau conflictul sunt rezultatul unei disfunctii a individului, asa cum a fost descrisa mai sus ". " Stabilirea unui diagnostic de tulburare mintala nu este echivalenta cu nevoia de tratament. "
De la Wikipedia, enciclopedia libera , putem extrage interpretarea urmatoare ( Navigare, cautare- mai 2017 ) :o boala mintala este o boala psihiatrica care afecteaza gandurile, comportarea si abilitatea sociala a oamenilor. Boala mentala este o disfunctie care afecteaza sentimentele si comportamentul. Cauzele bolilor mentale sunt complexe si sunt influentate de factori genetici (ereditari), experiente stresante din viata, boli fizice, dificultati in mediul familial etc. Adesea se face confuzie intre notiunile de boala mentala si dizabilitate intelectuala. Exista o diferenta neta intre ele: boala mentala este o boala si poate fi tratata/vindecata, in timp ce dizabilitatea intelectuala, care este o stare caracterizata prin dificultati majore de asimilare - invatare si intelegere, datorate unei dezvoltari incomplete a inteligentei, dureaza o viata.


Fisiere in arhiva (1):

  • Bolnavul psihic in oglinda justitiei sociale.docx

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

1. Amiroiu, Racid (2003) -  Consideratii psihologice asupra notiunii de agresivitate si frustrare comparativa ; 
2. Butoi T , Butoi I (2004)-  Tratat de psihologie judiciara 
3. Cod de procedura penala
4. Codul Penal al Romaniei ***Republicat
5. Conventia europeana cu privire la supravegherea infractorilor liberati condiotionat ; 
6. Doina Balahur, Probatiune si re integrare comunitara. Impactul masurilor si sanstiunilor alternative asupra tratamentului copiilor si t inerilor del incventi in sistemul justitiei penale -  M inisterul Justitiei, Directia de Re integrare Sociala si Supraveghere. Anul III Nr. 10/2004, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004
7. DSM IV ; DSM V
8. Durnescu, Ioan, Manualul consilierului de re integrare si supraveghere , Editura Themis, Craiova 2002
9. E Brumaru si colaboratorii - corelatia intre fapta comisa , discernamant si masurile de siguranta la psihopatii cu decompensari nevrotice 
10. George Neamtu si Dumitru Stan (coord.), a Sociala -  Studii si aplicatii , Editura Polirom, Bucuresti, 2005
11. Groza,Daliana, Ghedeon,Ramona, Albu,Carmen si Csatlos Dima, Jan ina. Asistenta si consilierea in cadrul serviciilor de re integrare sociala si supraveghere. in "Manual de practica in domeniul re integrarii sociale si supravegherii". Editura Oscar Pr int, Bucuresti, 2004
12. Hotararea de Guvern nr. 1239 d in 29 noiembrie 2000 pr in aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor O.G. nr. 92/2000
13. Ion Chis , Dragos Razvan Nita (2005) -  Fundamente de drept executional penal ; Bucuresti 
14. Irimescu Gabriela, "Tehnici specifice in Asistenta sociala" , Editura Universitatii "Al. Cuza" , Iasi, 2006
15. Kolmthout, Anton. M.Von (edit.), Durnescu, Ioan (trad.), Re integrarea sociala si supraveherea infractoeilor in opt tari europene, Editura SISTECH, Craiova, 2004
16. Ligia Dumitrascu , Valent in Schiaucu -  Supravegherea in comunitate 2007
17. M inisterul de Justitie -  Directia de re integrare sociala si supraveghere- "Manual de practica in domeniul re integrarii sociale si supraveghere", Anul III Nr. 9/2004, Editura Oscar Pr int, Bucuresti, 2004
18. Pavel Abraham, Anamaria Szabo, Sisteme de Probatiune -  suport de curs- , Anul universitar 2006/2007, Universitatea d in Bucuresti - Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
19. Pavel Abraham, introducere in Probatiune , Editura National, Bucuresti, 2001
20. Tardiff K. (2000) : Adult Antisocial Behavior and Crim inality -  Philadelphia; 
21. Zaharia V , Popa V , Astrahan L. (2009) Ghidul consilierului de probatiune 
22. Zapodean Monica, "Terapii familiale si Asistenta sociala a familiei" , Editura Lumen, Iasi, 2002


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!