Căi de păstrare a românismului în RSSM

Cuprins disertație Cum descarc?

Introducere 5
Capitolul I 
1.1 Intrarea Basarabiei în componenţa U.R.S.S. şi imediatele consecinţe 13
1.2 Tragedii basarabene – deportaţii şi foametea 19
1.3 Au fost, sunt şi nu pot fi decât români – acţiuni antisovietice şi proromâneşti în 
Basarabia 25
Capitolul II
2.1 Evoluţia învăţământului în perioada R.S.S.Moldoveneşti 36
2.2 Impactul intrării Basarabiei în componenţa U.R.S.S. asupra intelectualil 42
- Eugeniu Coşeriu 42
- Nicolae Dabija 43
- Ion Hadârcă 45
- Leonida Lari 46
- Ion Borşevic 48
- Vasile Ţepordei 49
- Ion Aldea-Teodorovici 49
- Leonid Grigoriu 50
- Valeriu Graur 50
- Ilie Iaşcu 51
Capitolul III
3.1 Activitatea poeţilor şi a scriitorilor în vederea păstrării limbii şi a spiritului naţional românesc 52
- Grigore Vieru 52
- Nicolae Dabija 53
- Gheorghe Cutasevici 54
- Dumitru Matcovschi 55
- Petru Cărare 55
- Mihai Ion Cibotaru 56
- Vasile Vasilache 56
Capitolul IV
4.1 Lupta pentru limba maternă 58
4.2 Lupta pentru identitatea limbii materne în R.S.S. Moldovenească 69
Concluzii 77
Anexe 80

Extras din disertație Cum descarc?

Introducere
Suntem români şi punctum!
(Mihai Eminescu)
Moldovenii, având conştiinţa de sine a romanităţii şi a românismului, au contribuit activ la constituirea naţiunii române şi la făurirea statului român modern. Ei au înaintat din rândurile lor numeroase personalităţi politice marcante, adevăraţi patrioţi şi luptători destoinici pentru cauza naţională. Cultura şi spiritualitatea românească are printre pilonii săi de bază numeroase personalităţi ilustre descendente din rândurile românilor moldoveni, care au trudit activ la făurirea şi perpetuarea cunoştinţei naţionale româneşti în tot spaţiul românesc (cronicari, clasicii literaturii şi artelor, savanţi cu renume mondial etc.).
Vom încerca să găsim argumentul potrivit pentru a ne convinge şi a convinge şi pe alţii despre adevărul privind originea comună etnică (daco-romană), despre aceeaşi limbă maternă (limba română), aceeaşi istorie naţională (istoria românilor), tradiţii şi valori culturale şi spirituale comune pentru toţi românii din spaţiul românesc.
În acest sens sunt relevante şi semificative opiniile şi crezul de conştiinţă românească ale poetului nepereche şi marelui patriot român moldovean Mihai Eminescu, ,,omul deplin al culturii române”, care încă în 1876 scria fără echivoc „ Suntem români şi punctum! Nimeni n-are să ne înveţe ce am fost sau ce-am trebui să fim; voim să fim ceea ce suntem: Români”. O dovadă incontestabilă de prezenţă şi manifestare activă de păstrare a românismului o constituie şi mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Basarabia în anii de ocupaţie sovietică, despre care vom oferi o bogată informaţie în această lucrare.
Vor prezenta un deosebit interes pentru noi manifestările de înaltă conştiinţă naţională a românilor moldoveni din perioada avântului Mişcării de Eliberare şi Renaştere Naţională şi de transformări democratice în societate. Sunt foarte concludente în această privinţă numeroasele publicaţii ştiinţifice şi publicistice în care autorii (români moldoveni şi de alte naţionalităţi) au exprimat în mod tranşant adevărul ştiinţific şi istoric privind limba română şi istoria românilor, combătând totodată concepţiile greşite şi dăunătoare în acest domeniu.
Conţinutul lucrării vine să ne confirme că, în pofida manifestărilor evidente ale unor tendinţe integraţioniste din Europa contemporană, totuşi, precum subliniază cunoscutul istoric şi politolog Guy Hermet, „ trebuie să acceptăm că democraţiile în formare au nevoie de democraţi naţionali pentru o perioadă mai lungă. Numai astfel vom putea accede la un contract politic mai avansat: acela în care statul-naţiune poate ceda locul naţiunilor-state, în cadrul cărora aparatul de guvernare să nu mai fie perceput într-un mod pasional”. 
,,Problema românismului” are o actualitate deosebită pentru viaţa ştiinţifică şi politică din Republica Moldova şi de aceea considerăm că această lucrare va lucra activ la educarea conştiinţei naţionale româneşti a generaţiilor noi şi va contribui, alaturi de alte lucrări, la reîntregirea inevitabilă a Ţării şi la reunirea neamului românesc.
Necesitatea scrierii unei lucrări în apărarea românismului se simţea permanent, dar se impunea cu o mai mare putere la începutul anilor ’90, când a devenit clar că forţele neocomuniste, mankurţii nostri naţionali, coloana a cincea a Moscovei, Mitropolia Moldovei şi a Chişinăului, aservită deasemenea Moscovei, armata de ocupaţie rusească, alte forţe imperialo-sovietice nu şi-au schimbat politica faţa de români şi România. Românofobia a rămas a fi arma lor principală în lupta pentru acapararea şi menţinerea puterii de stat, pentru federalizarea Republicii Moldova, pentru susţinerea moldovenismului primitiv şi justificarea falsei teorii staliniste a ,,două popoare” şi a ,,două limbi” diferite pentru neamul românesc etc.
Demonstrarea celor propuse aici se va face în baza izvoarelor scrise, venite cu precădere din partea românilor moldoveni, inclusiv a celor basarabeni, transnistreni, precum şi din partea străinilor: italieni, polonezi, unguri, saşi, francezi şi alte origini entice, dar mai cu seamă ruşi.
Spre a accentua că majoritatea autorilor la care vom apela sunt originari din Moldova, şi, deci, sunt moldoveni după locul de trai, sunt personalităţi marcante şi reprezintă epoca respectivă, vom prezenta pentru toţi scurte date biografice.
Mesajul pe care vrem să-l trasmitem este destinat în fond românilor de la răsărit de Prut, care încă mai sunt nevoiţi să riposteze duşmanilor înrăiţi ai românismului.
Pentru renaşterea totală a naţiunii române din Basarabia este nevoie de un strigăt continuu care să răsune peste inimile împietrite de atâta ură faţă de ceea ce suntem şi faţă de comorile lăsate de strămoşii noştri. Acest trigăt poate fi menţinut prin acţiunile noastre ,ca cetăţeni,dar cele mai marcante sunt mărturiile celor care au fost părtaşi la furtul de indentitate pe întreg parcursul timpului. 
În continuare vom prezenta o istoriografie a câtorva lucrări de specialitate şi generale care au tratat direct sau indirect această problemă şi care ne-au ajutat ca adevărul să fie scos a iveală privind această perioadă.
Revista Nistru, apărută în perioada postbelică, deşi supusă dirijismului partinic, revista reuşeşte să publice numeroase articole despre moştenirea literară, despre necesitatea imperativă de a reveni la normele literare ale,,limbii moldoveneşti”, să promoveze literature atentică, publicând operele lui I. Druţă, Gr. Vieru, V. Vasilache, creaţiile scriitorilor reprezentativi ai tuturor etapelor şi momentelor înnoitoare şi restructuraţionale. Începând cu 1987-1988, revista, schimbându-şi denumirea în Basarabia, a susţinut procesul de renaştere naţională, a valorificat literatura basarabeană şi cea română în genere cenzurată, exilată şi marginalizată, prin articole publicistice despre aşa-zisele ,,pete albe” ale istoriei (foametea, deportările, colectivizarea, ,,stagnarea”).

Fisiere în arhivă (1):

 Cai de Pastrare a Romanismului in RSSM.doc

Imagini din acest disertație Cum descarc?

Bibliografie

Actele legislative ale R.S.S. Moldoveneşti cu privire la decretarea limbii moldoveneşti limbă de stat şi revenirea ei la grafia latină, Ed. Cartea Moldovenească, Chişinău, 1990;
Boldur,A., Istoria Basarabiei,Ed. Enciplopedia, Bucureşti, 1992;
Burcă, Sergiu; Dovgaliuc, Dumitru, Albumul Marea Adunare Naţională Asociaţia de Ştiinţă şi Creaţie,,Oferta”, Chişinău, 1989;
Enciclopedia Sovietică Moldovenească, vol. 8, Chişinău, 1981;
Fruntaşu,I., O istorie etnopoitică a Basarabiei (1812-2002), Ed.Cartier, Chişinău, 2002;
Mihalci, E., Kratlaia Literaturnaia Enciclopedia, vol. IV,Moscova, 1967;
Moraru, A., Istoria românilor, Basarabia şi Transistria 1812-1993, Ed. Aiva, Chişinău, 1995;
Moşanu, A., Sfatul Ţării, 27 iunie, Chişinău, 1991; 
Pactul Molotov – Ribbentrop şi consecinţele lui pentru Basarabia, Ed. Universitas, Chişinău, 1991;
,,Бессаравская правда”, 3августа, 1940;
,,Comunistul Moldovei”, nr.5, Chişinău, 1973;
,,Cugetul, Chişinău”, nr.1, Chişinău, 1994;
,,Destin românesc”, nr.1 şi nr.2, Chişinău. 1995;
,,Făclia”, nr.51 din 21 decembrie, Chişinău, 1990;
,,Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, Albumul, Chișinău, 1993;
,,Limba română”, nr.1, Chişinău,1994; 
,,Literatura şi arta”, Chişinău, numerele: din 2 martie 1989; 16 martie 1989; 13 aprilie 1989; 
,,Literatura şi arta Moldovei”, Enciclopedia, vol. I, Chişinău, 1985; 
,,Limba şi literatura moldovenească”, nr.1, Chişinău, 1988;
,,Nistru”, nr.4, Chişinău, 1988;
,,Независима газета”, 28 января, 1940;
,,Pro Basarabia și Bucovina”, ediție specială (Libertate pentru grupul Ilașcu), aprilie, București, 1999;
,,Patrimoniul”, Chişinău, nr.1,VI 1990; nr.1, III 1991;
,,Правда”, 16 августа, 1940;
,,Первый съезд Общества Бессарабцев”, 9 -12 апреля,1925, г. Москва 1926;
S. ,,L. A.”, numerele :.46, 12 din noiembrie 1987; 18, din 28 aprilie 1994 ; 44, din 27 octombrie 1994; 48, din 24 noiembrie 1994 ; 7, din 15 februarie 1996; 17, din 24 aprilie 1997 ; 27, din 8 mai 1997; 50, din 11 decembrie 1997;
,,Ţara” , numerele: 29, din iuie 1991; 33, din august, 1991; 6, din24 iulie, 1996;
,,Ţăranul Sovietic”, nr.28, VI, 1945;
Sovetscaia Moldavia, numerele: 20, din 6 mai, 1945; 16, din 27 aprilie, 1969;
Vocea poporului, 23 octombrie, 1990;
Aspaturian, Vernon V., The Non-Russian Nationalities, în,,Prospect for Soviet Societz”, Editor Allan Kassof, New York, 1967;
Cărare, P., Săgeţi, poezii lirice şi satirice, Ed. Cartea Moldovenească, Chişinău, 1975;
Cimpoi, M., Basarabia sub steaua exilului, Ed. Viitorul Românesc, Bucureşti,1994;
Constanin, I., Basarabia sub ocupaţia la Stalin la Gorbaciov, Ed. Flat-Lux, Bucureşti, 1994;
Codreanu,I., Basarabia sau drama sfâşierii, Ed. Flux, Chişinău, 2003;
Crestomaţie la Istoria românilor1917-1992, Ed. Universitas, Chişinău, 1993;
Dabija, N., Ochiul al treilea, Chişinău, Ed. Cartea Moldovenească, 1975;
Idem, Oul de piatră, Ed. Eminescu, București, 1995;
Idem, Pe urmele lui Orfeu, Eseuri, Ed. Hyperion, Chişinău, 1990;
Dima, N., Basarabia and Bulovina. The Soviet-Romanian Teritorial Dispute, Columbia University Press, New York, 1982;
Gutasevici, Gh., Cântec despre casa mea, Ed. Labirint, Chişinău, 1996;
Hadârcă, I., Albe cetăți negre, Ed. Garuda-Art, Chișinău, 1999;
Hermet, G., Istoria naţiunilor şi a naţionalismului în Europa, Iaşi, 1997
Историа РСС Молдовенешти, Ед. Картеа Молдовенеаскэ, Кишиневб, 1969;
Istoria R.S.S.Moldoveneşti, clasa a 9-10-a, Ed. Lumina, Chişinău, 1984;
Istoria R.S.S.Moldoveneşti – din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, Ed. Ştiinţa, Chişinău, 1984;
Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, Ed. Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2003, Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită: Ioan Scurtu;
Lari, L., Al nouălea val, Ed. Glasul, Chişinău, 1993 ;
Idem , Lira și paianjenișul, Ed. Hyperion, Chișinău, 1992;
Лазарев,A.M., Год -1940 - Продолжение социалистической революции и Бессарабиню, Eд. Картеа Молдовенеаскэ, Кишинев, 1985 ;
Pasat,V., Aspru adevăr al istoriei – deportări de pe teritoriul R.S.S.Moldoveneşti în anii ’40-’50, Ed. Arc , Chişinău, 2000;
Popa, I., Rectorul meu, Ed. Basarabia, Chișinău, 1997 ;
Vasilache, V., Povestea cucoşului rosu, Ed. Cartea Moldovenească, Chişinău, 1966;
Vieru, Gr., Văd şi mărturisesc, Ed. Minerva, Bucureşti, 1996;