Cântecul epic sau balada populară - sursă de inspirație pentru literatura cultă

Cuprins disertație Cum descarc?

Argument 2
Capitolul I Aspecte ale cercetarii folcloristice a cantecului epic: Definitii, clasificari, interpretari 6
Capitolul al II-lea ,,Miorita", de la creatia poetica folclorica la interpretarile culte 18
Capitolul al III-lea Eposul folcloric pastoral -  sursa de inspiratie pentru Mihail Sadoveanu -  ,,Baltagul" 27
Capitolul al IV-lea Tema sacrificiului pentru creatie -  ,,Mesterul Manole" in ,,lectura" blagiana 37
Capitolul al V-lea Aplicatii metodice 47
5.1. C.D.S.-UL CA INSTRUMENT DE APROFUNDARE/ EXTINDERE A CUNOSTINTELOR DIN PROGRAMA SCOLARA 47
5.2. PROIECT C.D.S- CANTECUL EPIC TRANSPUS IN LITERATURA CULTA 49
5.3. PROIECT OPTIONAL 50
5.3.1. PROGRAMA DE OPTIONAL DE LIMBA ROMANA 51
5.3.2. PROGRAMA SCOLARA ORGANIZATA MODULAR 53
PARTEA I. IDENTITATEA DISCIPLINEI DE STUDIU 53
5.3.3. STANDARDUL CURRICULAR DE EVALUARE AL DISCIPLINEI PE NIVEL DE SCOLARITATE 55
PARTEA A II-A. ORGANIZAREA MODULARA A DISCIPLINEI PE AN SCOLAR-CLASA a XI-a 57
5.3.4.4. SISTEMUL MODULELOR 57
5.4. MODULE SPECIFICE 57
5.5.PLANIFICARE CALENDARISTICA ANUALA 69
Bibliografie 74
PROIECT DIDACTIC 75
Material didactic 1 79
Material didactic 2 80
Anexa 1 81
Anexa 2 82
PROIECT DIDACTIC 83
Fisa de lucru 87
Bibliografie 88
I. Bibliografie 88
II. Opere literare utilizate 90
III. Bibliografie didactico-metodica 90

Extras din disertație Cum descarc?

Argument
In lucrarea de fata mi-am propus sa abordez tema ,,Cantecul epic sau ,,balada populara"-sursa de inspiratie pentru literatura culta", deoarece consider ca este o tema foarte importanta, atat din punct de vedere al activitatii didactice, cat si din punct de vedere stiintific, cantecele epice romanesti definind conceptia poporului nostru despre evolutie si istorie, munca si creatie, iubire si existenta.
Literatura noastra culta a dat nastere unor opere ce au depasit cu mult aspectele cantecelor epice, trecand de la prelucrarea folclorica la adevarate capodopere ale culturii noastre. Toate acestea devin adevarate dovezi ale felului in care scriitorul resimte, ca un bun al spiritualitatii poporului sau, vechile cantece epice ce cunosc o larga raspandire.
Putem observa, prin varietatea operelor literare propuse de programa scolara sau prin lecturile suplimentare, ca numeroase creatii au preluat teme si motive prezente in ,,Miorita" si ,,Monastirea Argesului".
De altfel, scriitorii nostri nu au renuntat nici la simbolurile dezvoltate din mitologia universala, dar, de cele mai multe ori, s-au dovedit mult mai apropiati de motivele folclorului autohton.
Scriitorii canonici prevazuti in programele scolare pentru liceu au relatii profunde cu folclorul nostru: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu sau Lucian Blaga.
In timp ce alte culturi au renuntat la motivele folclorului autohton, in literatura romana, incepand cu scriitorii prepasoptisti si pasoptisti, se vede o legatura stransa intre literatura culta si literatura populara, cea din urma devenind o sursa inepuizabila de inspiratie pentru cea dintai, sustinandu-i originalitatea.
Abordarea temelor cantecului epic poate fi pusa si pe seama faptului ca literatura romana moderna a aparut odata cu interesul scriitorilor pentru folclor, dandu-se curs indemnului lui Mihail Kogalniceanu din articolul program ,,Introductie", din primul numar al revistei, Dacia literara, de a cauta subiecte de inspiratie in frumusetea spirituala romaneasca.
Reprezentantii modernismului romanesc, de asemenea, nu vor considera invechita pastrarea traditiei ca emblema definitorie a culturii noastre, simtind legaturile nevazute cu folclorul. Viata oamenilor de la tara a constituit o lunga perioada de timp subiectul preferat al scriitorilor romani care s-au inspirat din literatura si traditia populara romaneasca.
Tanara generatie a pierdut legatura cu traditiile populare, traind intr-o societate ce se afla intr-o permanenta schimbare, intr-o explozie a tehnicii, a informatiei si a stiintei. O mare parte din traditii sunt percepute in mod gresit de catre tineri, sau le sunt complet necunoscute acestora, astfel incat ajung sa se piarda sau sa fie inlocuite cu sarbatori straine. La aceste cauze se adauga si interesul tot mai mic al elevilor pentru lectura, acest lucru avand ca efect golul de cunostinte al tinerilor.
De aceea, mi-am propus ca aplicatie metodica realizarea unui proiect de curs optional cu titlul Cantecul epic transpus in literatura culta, care poate fi predat la clasele cu specializarea filologie, si nu numai.
In ceea ce priveste abordarea stiintifica a subiectului acestei lucrari, consider ca baladele populare romanesti merita sa fie studiate in egala masura cu cele ale altor popoare, desi au cazut in uitare, programele scolare neglijandu-le.
Cantecele epice, circuland in lumea satului sub numele de cantece batranesti, haiducesti sau voinicesti, au ilustrat ritualuri si interdictii, lupte ale omului cu elemente naturale personificate sau elemente de ceremonial.
Prezenta lucrare doreste a fi un studiu despre relatia dintre literatura populara si cea culta, cu privire la ,,existenta" spirituala datorita careia omenirea a parcurs drumul catre cunoasterea identitatii de sine.
Cantecele epice au reprezentat izvoare de inspiratie pentru realizarea unei literaturi culte, originale, opere de autor cum ar fi: ,,Baltagul" - Mihail Sadoveanu, ,,Mesterul Manole" - Lucian Blaga etc.
Ca sursa de documentare stiintifica, in redactarea lucrarii de fata m-am oprit asupra unor lucrari ca: Folclor literar romanesc de Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu, De la Zalmoxis la Genghis-Han de Mircea Eliade, Folclor - Proiectul pentru invatamantul rural de Nicolae Constantinescu si Ioana-Ruxandra Fruntelata, Folclor si literatura culta de A. Gh. Olteanu etc.
Lucrarea este structurata in cinci capitole. Primul capitol intitulat Aspecte ale cercetarii folcloristice a cantecului epic: Definitii, clasificari, interpretari, prezinta probleme importante care s-au impus in cercetarea cantecului epic romanesc legate de originea, evolutia, istoricitatea, clasificarea si delimitarea unor categorii interne ale acestei specii folclorice.
Atfel, sistemele de clasificare elaborate pana in prezent sunt foarte deosebite unele de altele si chiar contradictorii, vorbindu-se, de asemenea, despre originea de curte a baladei populare romanesti (Lambrior si mai tarziu N. Iorga).
Cel de-al doilea capitol numit ,,Miorita", de la creatia poetica folclorica la interpretarile culte prezinta dezbaterile si lupta de idei in legatura cu ,,Miorita".
De asemenea, sunt evidentiate cele doua interpretari opuse ale atitudinii ciobanului in fata mortii, o categorie a exegetilor baladei vorbind despre o etica fatalista, in timp ce o alta categorie vede in comportamentul personajului mioritic o atitudine activa in fata mortii.

Fisiere în arhivă (1):

 Cantecul epic sau balada populara - sursa de inspiratie pentru literatura culta.doc

Imagini din acest disertație Cum descarc?

Bibliografie

I. Bibliografie
1. Amzulescu, Al. I. Cantecul epic eroic. Tipologie si corpus de texte, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1981.
2. Amzulescu, Al. I. Balada familiala. Tipologie si corpus de texte poetice, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1983.
3. Angelescu, S., Mitul si literatura, Bucuresti, Editura Univers, 1999.
4. Caracostea, D. Poezia traditionala romana I, II - Balada populara si doina -, Bucuresti, Editie critica de D. Sandru, prefata de Ovidiu Barlea, Editura pentru literatura, 1969.
5. Calinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, vol. I-V, Bucuresti, Editura Cultura nationala, 1934-1936.
6. Calinescu, G., Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Bucuresti, Editura SemnE, 2003.
7. Constantinescu, N., Fruntelata I.R., Folclor, Bucuresti, Proiectul pentru invatamantul rural. Ministerul Educatiei si cercetarii, 2006.
8. Constantinescu, N., Lectura textului folcloric, Bucuresti, Editura Minerva, 1986.
9. Diaconu, I., Tinutul Vrancei. Etnografie - Folclor- Dialectologie III, Miorita, Bucuresti, Editura ingrijita si studiu introductiv de Paula Diaconu Balan, Editura Minerva,1989.
10. Eliade, M., De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile si folclorul Daciei si Europei orientale, traducere de Maria Ivanescu si Cezar Ivanescu, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1980.
11. Eliade, M., Comentarii la Legenda Mesterului Manole, Bucuresti, Editura Humanitas, 2004 (1943).
12. Eretescu, C., Folclorul literar al romanilor. O privire contemporana, Bucuresti, Editura Compania, 2004.
13. Fochi, A., Miorita. Tipologie, circulatie, geneza, texte, Bucuresti, Editura Academiei, 1964.
14. Fochi, A., Cantecul epic traditional al romanilor. Incercare de sinteza, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985. 
15. Olteanu, A. Gh., Folclor si literatura culta, Brasov, editura Orientul latin, 1994.
16. Olteanu, A. Gh., Reflexe folclorice in literatura scrisa, Bucuresti, Editura Humanitas, 2000.
17. Paleologu, Al., Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978.
18. Papadima, O., Izvoare folclorice si creatie originala, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1970.
19. Pop, Mihai, Folclor romanesc, vol.I Teorie si metoda, vol.II, Texte si interpretari, editie ingrijita de Nicolae Constantinescu si Alexandru Dobre, Bucuresti, Editura ,,Grai si Suflet -  Cultura Nationala", 1998.
20. Pop, M., Ruxandoiu, P., Folclor literar romanesc, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1976.
21. Rusu, L., La sens de l'existence dans la poesie populaire roumaine, traducere de Vasile Voia, Paris, 1935
22. Talos, I., Mesterul Manole, Bucuresti, Editura Minerva, 1973.
23. Talos, I., Mesterul Manole. Contributie la studiul unei teme de folclor european II.Corpusul variantelor romanesti, Bucuresti, Editura ,,Grai si Suflet -  Cultura Nationala", 1997.
24. Tugui, G., Balada romantica, Iasi, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, 2001
...