Cercetarea Criminalistica

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I 6
IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA URMELE FORMATE DE CORPUL UMAN 6
1.1. Notiunea de urma a infractiunii 6
1.2. Criterii de clasificare a urmelor infractiunii 7
CAPITOLUL II 12
IDENTIFICAREA DACTILOSCOPICA; TEHNICI DE CERCETARE A URMELOR PAPILARE 12
2.1. Consideratii preliminare privind desenele papilare 12
2.2. Proprietatile desenului papilar 13
2.4. Detaliile caracteristice ale desenului papilar 17
CAPITOLUL III 19
CERCETAREA SI INTERPRETAREA LA FATA LOCULUI A URMELOR DE MAINI SI PICIOARE 19
3.1.Consideratii privind formarea urmelor de maini 19
3.1.2. Descoperirea urmelor de maini 20
3.1.3. Stabilirea vechimii urmelor de maini 22
3.1.4. Procedee de revelare a urmelor de maini latente 23
3.1.5. Fixarea si ridicarea urmelor de maini 27
3.1.6. Interpretarea la fata locului a urmelor de maini 30
3.1.7. Expertiza criminalistica a urmelor de maini 31
3.2. Efectuarea examenului dactiloscopic comparativ 34
3.3. Consideratii preliminare privind urmele de picioare 35
3.3.1.Clasificarea urmelor de picioare 35
3.3.2.Formarea urmelor de picioare 36
3.3.3.Cercetarea criminalistica la fata locului a urmelor de picioare 37
3.3.3. Particularitati in cercetarea cararii de urme 40
3.3.4.Interpretarea la fata locului 41
3.3.5. Expertiza criminalistica a urmelor de picioare 42
CAPITOLUL IV 44
CERCETAREA URMELOR DE DINTI SI DE BUZE SI ALE ALTOR PARTI ALE CORPULUI UMAN 44
4.1. Investigarea odontologica judiciara 44
4.1.1. Aspecte generale 44
4.1.2.Cercetarea la fata locului a urmelor de dinti 45
4.1.3.Expertiza odontologica 46
4.2.Cercetarea urmelor de buze 47
4.2.1. Consideratii generale 47
4.2.2. Cercetarea la fata locului a urmelor de buze 48
4.2.3. Expertiza criminalistica a urmelor de buze 49
4.3. Cercetarea urmelor formate de alte parti ale corpului uman 49
4.3.1.Urmele de urechi 50
4.3.2. Urmele nasului 50
4.3.3. Urmele fruntii 51
4.3.4.Urmele de unghii 51
4.4. Interpretarea la fata locului a urmelor corpului uman 51
4.5.Expertiza criminalistica a urmelor lasate de corpul uman 52
CAPITOLUL V 54
TIPOLOGIA INVESTIGARII PRINCIPALELOR URME BIOLOGICE DE NATURA UMANA 54
5.1.Cercetarea urmelor de sange 54
5.1.1. Sublinieri preliminare privind urmele biologice 54
5.1.2. Cercetarea urmelor de sange 55
5.1.3. Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de sange. 56
5.1.4. Interpretarea urmelor de sange 59
5.1.5. Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange 60
5.2. Cercetarea urmelor de saliva 62
5.2.1. Cercetarea urmelor de saliva 62
5.2.2. Cercetarea la fata locului. 62
5.3. Cercetarea urmelor de sperma 64
5.3.1. Cercetarea urmelor seminale 64
5.3.2.Cercetarea la fata locului. 64
5.4. Mentiuni privind investigarea biocriminalistica a altor categorii de urme biologice 66
5.5. Elemente de investigare si identificare biocriminalistica pe baza profilului A.D.N. 67
5.5.1. Fundamentul stiintific 67
5.5.2. Particularitati ale cercetarii la fata locului 69
5.5.3. Efectuarea expertizelor A.D.N. 70
5.6. Cercetarea firului de par uman 71
5.6.1. Problematica generala 71
5.6.2. Cercetarea la fata locului 72
5.6.3. Expertiza criminalistica a urmelor de natura piloasa 73
5.6.4. Cercetarea de laborator. 74
5.7.Elemente de investigare odorologica judiciara 76
5.7.1. Aspecte generale privind urmele olfactive 76
5.7.2. Cercetarea la fata locului 77
5.7.3. Metode moderne de investigare odorologica 78
5.7.4. Domenii diverse de folosire a cainilor de urmarire 81
CONCLUZII SI PROPUNERI DE LEGE FERENDA 82
BIBIOGRAFIE 85


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Evolutia Criminalisticii in tara noastra, se cuvine subliniat faptul ca, inca de la aparitia acestei stiinte la sfarsitul secolului al XIX-lea, au existat preocupari efective ale unor oameni de stiinta in sensul elaborarii si introducerii de elemente de criminalistica in procesul judiciar, remarcabile prin originalitatea lor.
In 1879, in Romania incepe sa fie practicata fotografia judiciara, ceea ce a situat tara noastra pe unul dintre primele locuri in Europa in domeniul Criminalisticii.
Primul serviciu de identificare judiciara se infiinteaza in anul 1895, serviciu ale carui rezultate au fost mai putin notabile din cauza folosirii unui sistem relativ greoi de identificare, constand intr-o fisa antropometrica, care continea si impresiunile primelor patru degete de la mana dreapta, inclusiv fotografia din fata si din profil a infractorului. Pentru perfectionarea procesului de identificare s-a recurs la dactiloscopie si, in anul 1909, prof.dr. Mina Minovici, pe baza cercetarilor proprii, obtine primele rezultate in descoperirea in!fractorilor dupa urmele mainii.
Alaturi de dezvoltarea dactiloscopiei, se intreprind studii vizand initierea unor metode de cercetare criminalistica a falsurilor in inscrisuri si de identificare a persoanei dupa scris. Sunt demne de amintit, in acest sens, lucrarea dr. Stefan Minovici, ,,Falsul in documente si fotografia in serviciul justitiei" (1900) sau ,,Tratatul de grafologie si expertiza in falsuri" (l910) al criminalistului Mihai Moldoveanu.
Elaborarea primului tratat romanesc de Medicina legala, in anul 1904, de catre prof.dr. Nicolae Minovici, a servit si promovarii unor elemente de criminalistica, intrucat o parte a lucrarii se referea la procesul de identificare pe baza fotografiei, semnalmentelor, a urmelor digitale si a urmelor de picioare.
Dupa primul razboi mondial, oameni de stiinta ca Henri Stahl si Mihail Kernbach se apleaca cu atentie asupra posibilitatilor de perfectionare a expertizei grafice si a falsului in inscrisuri.
Incepand cu anul 1930, activitatea in domeniul criminalisticii devine mai complexa, fiind aprofundata cercetarea stiintifica in traseologie, dactiloscopie si balistica judiciara. Rezultatul acestor cercetari a facut obiectul lucrarii ,,Elemente de politie tehnica", publicata de dr. Constantin Turai in anul 1937.
In primii ani postbelici, paralel cu asigurarea unei dotari corespunzatoare a organelor de cercetare si urmarire penala, se infiinteaza institute si laboratoare de specialitate in preocuparile carora au intrat nu numai problemele practice, dar si cercetarea stiintifica criminalistica. Amintim in acest sens infiintarea in 1956 a Institutului de Criminalistica al Procuraturii Generale si in 1958 a Laboratorului central de expertize criminalistice de pe langa Ministerul Justitiei, laborator ce isi constituise si structuri interjudetene la Bucuresti si Cluj. Un alt moment important este marcat in anul 1968 prin infiintarea Institutului de Criminalistica din cadrul Inspectoratului General al Militiei.
Pana in anul 1980, rezultatul cercetarii stiintifice si, in general, al activitatii acestor in-stitutii se concretizeaza intr-un numar de lucrari de specialitate, cu un caracter aplicativ. Ulterior insa, din cauza uzurii fizice si morale a mijloacelor tehnico-stiintifice, a lipsei de interes manifestat de vechiul regim, rezultatele au fost mai putin notabile, intreg domeniul investigatiei criminalistice intrand intr-un con de umbra.
Secolul XXI incepe sa se defineasca prin introducerea treptata a celor mai moderne metode de investigatie, in special sub aspect tehnico-stiintific, paralel cu o restructurare a organizarii laboratoarelor de specialitate si, mai ales, a sistemului de urmarire penala.
Lucrarea cu titlul ,,Cercetarea criminalistica a urmelor" cuprinde cinci capitole: Capitolul 1 - Identificarea persoanelor dupa urmele formate de corpul uman, Capitolul II - Identificarea dactiloscopica; tehnici de cercetare a urmelor papilare , Capitolul III - Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de maini si picioare, Capitolul IV - Cercetarea urmelor de dinti si de buze si ale altor parti ale corpului uman si Captolul V - tipologia investigarii principalelor urme biologice de natura umana.
Am incheiat lucrarea cu Concluzii si propuneri de Legea ferenda unde am precizat ca nu numai urmele digitale sau cele create de picioare, dar chiar si parul sau, fibre din hainele sale, sticla pe care o sparge, urmele de unelte pe care le a lasat, vopseaua pe care a zgariat o, sangele sau sperma pe care le lasa sau le ia toate acestea si multe altele vor fi marturie tacuta impotriva infractorului. Acestea sunt probe ce nu uita. Ele nu se tulbura de emotia clipei. Ele nu lipsesc pentru ca lipsesc martorii umani. Ele nu pot depune marturii mincinoase. Ele nu pot lipsi total. Numai interpretarea lor poate fi gresita. Numai eroarea factorului uman in descoperire, studiere si intelegere poate sa i diminueze valoarea.
Bibliografia folosita pentru atingerea scopului acestei lucrari cuprinde o gama larga de tratate, cursuri, monografii ale unor autori romani si straini in egala masura, dar si articole de specialitate, practica judiciara facandu-se referire la informatiile culese cu ajutorul site-urilor de internet sau specialistilor din cadrul Ministerelor de Justitie si Ministernul de interne din Romania si din alte tari.


Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetarea Criminalistica.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!