Cercetarea obiceiurilor si traditiilor in zona turistica Scorilo

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 4
Capitolul I
Studiul asupra noilor tendinte in turismul cultural 6
1.1. Delimitari conceptuale ale turismului 5
1.2. Efectul multiplicator al turismului 6
1.3. Produsul turistic 9
1.4. Turismul cultural 10
Capitolul II
Prezentarea zonei turistice Scorilo 12
2.1. Comuna Teregova, componenta a Zonei turistice Scorilo 12
2.2. Comuna Luncavita, componenta a Zonei turistice Scorilo 16
Capitolul III
Traditiile si obiceiurile locale din Zona Turistica Scorilo 24
3.1. Obiceiuri din viata omului 24
3.1.1. Nunta 24
3.1.2. Inmormantarea 33
3.2. Traditiile religioase 37
3.2.1. Sarbatorirea Craciunului in Comuna Luncavita 39
3.2.2. Sarbatorirea Invierii Domnului in Comuna Luncavita 42
3.2.3. Praznicul casei 47
3.5. Obiceiuri si traditii legate de munca campului si gospodariei 50
3.6. Obiceiuri si traditii culturale 52
Concluzii 56
Bibliografie 76


Extras din disertatie Cum descarc?

Primul capitol se numeste " Studiul asupra noilor tendinte in turismul cultural" si prezinta delimitari conceptuale asupra turismului si efectul multiplicator al acestuia. In finalul capitolului se prezinta un anume tip de turism, cel cultural impreuna cu produsul turistic.
Capitolul second numit, " Prezentarea zonei turistice Scorilo" incepe cu putine caracteristici asupra anumitor zone principale din Scorilo. Pe parcursul capitolului se ofera detalii asupra comunei Teregova si Luncavita, doua componente ale zonei turistice Scorilo.
Ulimul capitol " Traditiile si obiceiurile locale din Zona Turistica Scorilo" ofera principalele obiceiuri si traditii religioase specifice zonei Scorilo. Pe parcursul capitolului sunt prezente anumite obiceiuri din viata omului cum ar fi nunta, inmormantarea si asa mai departe.
Am facut aceasta analiza deoarece eu locuiesc in Luncavita, comuna apartinand zonei turistice Scorilo.
CAPITOLUL I
STUDIUL ASUPRA NOILOR TENDINTE IN TURISMUL CULTURAL
1.1 Delimitari conceptuale ale turismului
Din punct de vedere al etimologiei, cuvantul "turism", provine din termenul englezesc "to tour"(a calatori, a colinda), avand semnificatia de excursie. Creat in Anglia secolului al XVIII-lea, desemnand initial actiunea de a voiaja in Europa, derivand din cuvantul francez "tour" (calatorie, miscare in aer liber, plimbare drumetie in circuit), care la randul sau deriva din cuvantul grecesc "tornos" respectiv cel din latin-ul "turnus", pastrand semnificatia de circuit.
Turismul incepe sa fie consolidat ca fenomen social-economic in Europa inca din 1880, in 1905 conturandu-se prima sa definitie in care se arata ca turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacerea sanatatii si schimbarii mediului inconjurator, pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii.
Au urmat multe alte definitii ale turismului din care amintim cateva. In 1910, economistul austriac J. Schullem zu Schrattenhafen descria turismul ca "... fenomen care desemneaza toate legaturile, in special cele economice si care intra in actiune pentru rezidentii temporari si straini dispersati inauntrul unei comune, unei provincii, unui stat determinat..." ; profesorul belgian Edmind Picard defineste turismul ca pe "...ansamblul organelor si functiilor lor, nu numai din punct de vedere al valorilor pe care calatorul le ia cu el si al celor care in tarile unde se soseste cu portofelul doldora, profita direct (in primul rand hotelierii) si indirect de cheltuielile pe care le face spre a-si satisface nevoile de cunostinta sau pentru placere...".
Au existat preocupari si in legatura cu definirea turismului. In acest sens, in anul 1937 s-a acceptat, la recomandarea Comitetului de statisticieni experti ai Ligii Natiunilor, definitia conform careia turismul strain poate fi "orice persoana care se deplaseaza pe o durata de cel putin 24 de ore intr-o alta tara, diferita de cea in care se afla domiciliul sau obisnuit..."
Conform acestei definitii, pot fi considerati turisti : cei care efectueaza o calatorie de placere (de agrement) sau pentru alte motive (familiale, de sanatate), spre a participa la conferinte, reuniuni, cei care fac calatorii de afaceri sau care participa la croaziere, chiar daca durata sejurului este mai mica de 24 de ore (acestia urmand a fi evidentiati intr-o alta grupa separata).
Aceasta definitie a fot acceptata in 1950 si de catre Uniunea Internationala a Organizatiilor Oficiale de Turism (UIOOT), care a inclus in categoria turistilor si pe studentii si elevii care locuiesc temporar in strainatate.
Pentru turismul intern, UIOOT a adoptat urmatoarea definitie : "...orice persoana care viziteaza un loc, altul decat acolo unde are domiciliul sau obisnuit in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice fel de motiv, altul decat acela de a exercita o activitate remunerata si efetuand aici un sejur de cel putin o noapte, poate fi considerat ca turist national...".
In sens larg, "... in scopuri turistice, termenul de vizitator desemneaza orice persoana care se deplaseaza intr-o alta tara decat cea in care isi are resedinta obisnuita, pentru orice alt scop, altul decat de a exercita o acivitate remunerata in tara data...". Aceasta definitie include doi termeni si anume :
. turisti, respectiv vizitatorii cu un sejur de cel putin 24 de ore sau cel putin o innoptare in tara vizitata, ale caror motive de calatorie pot fi : placere, studii, sanatate, religie, afaceri, familie, reuniuni.
. excursionisti, respectiv vizitatorii temporari, al caror sejur este mai mic de 24 de ore in tara vizitata (inclusiv croaziera).
Turismul se refera la un grup de industrii care asigura seviciile esentiale necesare publicului calator.


Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetarea obiceiurilor si traditiilor in zona turistica Scorilo.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

1. Alexandru Jivan, Economia Serviciilor de turism, Ed. Mirton, Timisoara, 2004;
2. Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
3. Cianga, N., Romania. Geografia Turismului (partea II ), Ed. Presa Universitara, Cluj 2006;
4. Constantin C. Giurescu, Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri si pana astazi, Editura Albatros, Bucuresti, 1971;
5. Costencu, Mirela, Marketing turistic, UEM Resita, curs an III, 2013;
6. Dionisie, Cristina, Managementul turismului. Structuri de conceptie si organizare, Editura Junimea, Iasi, 2002;
7. Foltean F., 2007, Marketing, Editura Mirton, Timisoara
8. Ionescu I. - Turismul- Fenomen social-economic si cultural, Bucuresti, Editura Oscaprint, 2000;
9. Ioncica, M. Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti 2010;
10. Kotler Ph., 2009, Management si marketing in era turbulentelor, Editura Publica, Bucuresti
11. Mitrache St.,Manole V., Stoian M., Bran Fi, Istrate I-Agroturism si turism rural, Editat de Fax Press, Bucuresti, 2006;
12. Niculescu, George, Marketing turistic, Targu Jiu, Editura Academia Brincusi 2005;
13. Popovici Gheorghe, Ghid turistic, Resita in zece dimensiuni, Resita, 2011;
14. Popovici Gheorghe, Ghidul turistic al Banatului Montan, Resita, 2013; 
15. Puiu Nistoreanu, V. Dinu si Alex Nedelea, Productia si comercializarea serviciilor turistice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004Stancioiu Aurelia, Strategii de Marketing in turism, Ed. Economica, 2004;


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!