Cercetari Privind Speciile Daunatoare si Utile din Unele Plantatii Pomicole de Mar

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE: STATIUNEA DE CERCETARE SI DEZVOLTARE POMICOLA IASI 
CAPITOLUL I : CADRUL NATURAL 3
1.1. Conditii pedoclimatice 3
1.2. Organizarea unitatii 13
1.3. Baza materiala a S.C.D.P. Iasi 14
CAPITOLUL II : IMPORTANTA CULTURII MARULUI, ORIGINEA,SITUATIA LA NOI IN TARA SI PE PLAN MONDIAL,CERINTELE MARULUI FATA DE FACTORII DE MEDIU 
2.1. Importanta, origine si aria de raspandire 16
2.1.1. Importanta 16
2.1.2. Originea si aria de raspandire 18
2.2. Situatia privind cultura marului pe plan 18
2.3. Sortimentul de soiuri de mar cultivate la noi in tara si pe plan mondial 20
2.4. Particularitati biologice si ecologice 21
2.5. Cerintele marului fata de factorii ecologici 23
2.5.1. Cerintele fata de lumina 23
2.5.2. Cerintele fata de caldura 24
2.5.3. Cerintele fata de apa. 25
2.5.4. Cerintele fata de sol 26
2.5.5. Expozitia terenului 28
CAPITOUL III. CERCETARI CARE SE REFERA LA UTILA DIN PLANTATIILE POMICOLE DE MAR 
3.1.Cercetari la noi in tara 29
3.2. Cercetari pe plan mondial 37
CAPITOLUL IV: METODA DE LUCRU, OBIECTIVELE SI ACTIVITATILE PROPUSE 
4.1. Colectarea materialului entomologic 42
4. 2. Analiza si interpretarea datelor obtinute 43
BIBLIOGRAFIE


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
STATIUNEA DE CERCETARE SI DEZVOLTARE POMICOLA IASI
Activitatea de cercetare in domeniul pomiculturii a inceput din anul 1957, in cadrul Laboratorului de Pomicultura, care a functionat pe langa Statiunea de Cercetari Hortiviticole Iasi, cercetarile trebuind sa raspunda necesitatilor crescande, de modernizare a productiilor agricole, prioritar a produselor horti-viticole, care sa asigure produse pentru alimentatia populatiei, materie prima pentru industrie si necesitati pentru export.
Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi a luat fiinta la 1 martie 1977 prin Decretul nr. 38/1977, din necesitatea de a da viata dezideratului de integrare a cercetarii cu productia. 
Sediul statiunii a fost stabilit la inceput la Sarca, in comuna Baltati la Pepiniera Sarca, unde a functionat doi ani, timp in care s-a actionat pentru obtinerea aprobarilor si construirea sediului actual pe teritoriul comunei Miroslava, limitrof cu municipiul Iasi, unde au fost reinfiintate campurile experimentale ale sectorului de cercetare. 
Activitatea se desfasoara in cadrul a doua sectoare: cercetare si dezvoltare si a unor compartimente specializate: contabilitate, mecanizare, aprovizionare si administratie.
Sectorul cercetare cuprinde urmatoarele laboratoare: genetica si ameliorare, agrotehnica, protectia plantelor, dendrologie si inmultirea materialului saditor pomicol.
Sectorul de dezvoltare cuprinde 8 ferme de productie si un depozit de pastrare a fructelor: Ferma nr. 1 Velnita, Ferma nr. 2 Maxut, Ferma nr. 3 Sarca, Ferma nr. 4 Sarca, Ferma nr. 5 Pepiniera Sarca, Ferma nr. 6 Sarca, Ferma nr. 7 Miroslava, Ferma nr. 8 Liliac la care se mai adauga Depozitul de pastrare a fructelor Sarca, cu o capacitate de 5500 t.
S-a urmarit imbunatatirea structurii productiei de fructe prin cresterea suprafetelor ocupate cu samburoase. Aceste suprafete ocupau in anul 1977, 82 ha iar in anul 1997, 285 ha fiind reprezentate in principal prin soiuri valoroase de cires si visin urmate apoi de prun, cais si piersic. 
Dupa anul 2005, in urma retrocedarii terenurilor vechilor proprietari, Statiunea are o suprafata totala de 567,74 ha. 
Fermele de dezvoltare tehnologica valorifica rezultatele cercetarii stiintifice prin aplicarea celor mai noi verigi tehnologice de cercetare a tuturor speciilor pomicole din zona de influenta a statiunii (Judetele Iasi, Botosani si Vaslui).
Statiunea de cercetare-dezvoltare pentru pomicultura Iasi, infiintata in anul 1977 prin Decretul nr. 38/1977 a fost reorganizata ca institutie publica cu finantare extrabugetara in subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", prin Legea nr. 290/15.05.2002, modificata si completata si H.G. nr. 1711/2004 avand ca obiect de activitate cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica; producerea, multiplicarea si comercializarea de seminte, material saditor si alte produse specifice profilului de activitate; transferul tehnologic, instruirea profesionala, servicii de consultanta.


Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetari Privind Speciile Daunatoare si Utile din Unele Plantatii Pomicole de Mar.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

Alexandri Al., 1963 - Eficacitatea unor insecticide in combaterea viermelui merelor (Carpocapsa pomonella L.). Analele sectiei de protectia plantelor, vol. I, Bucuresti, 1963.
Amzar Valentin, 2004 - Masuri de prevenire si combatere a daunatorilor din livada pe timp de iarna. Rev. Horticultura nr. 12/2004, pg. 17-18;
Amzar Valentin, 2004 - Tratamente chimice recomandate in livezile de mar si par. Rev. Horticultura nr. 4/2004, pg. 20-23;
Amzar Valentin, 2005 - Daunatorii din livezile de mar si combatere. Rev. Sanatatea plantelor nr. 4/2005, pg. 37-38;
Amzar Valentin, 2004 - Masuri de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor pe timp de iarna. Rev. Agricultorul roman nr. 12, pg. 15.
Balaj D., 1960 - Cicada gheboasa a pomilor(Ceresa bubalus F.). "Protectia plantelor in sprijinul agriculturii", vol. I, Bucuresti, Ed. Agrosilvica.
Balaj D., 1962 - Observatii asupra cicadei gheboase a pomilor (Ceresa bubalus F.) in Delta Dunarii si recomandari pentru combatere. In: Hidrobiologie, vol. IV, Bucuresti, Editura Academiei R.P.R.
Balevsky A.D., Vaseff N., 1958 - Die Obstmade - Laspeyresia pomonella L. Ministerium f. Land und Fortwirtschaft. Inst. F. Pflanzenschutz, Sofia.
Benassy C., Bianchi H., 1960 - Sur l'ecologie de Prospaltella perniciosi Tower(Hymenoptera-Aphelinidae), parasite specifique importe de Quadraspidiotus perniciosus Comst. Hom. Diaspididae). "Entomophaga", 6 nr. 2.
Bolbose Cecilia, 2006 - Cicada alba a marului(Typhlocyba pomara)- specie daunatoare noua pentru bazinul pomicol Voinesti. Rev. Sanatatea plantelor nr. 3.
Balaj Dragomoir, 2007 - Cicada gheboasa a pomilor, daunator putin cunoscut in tara noastra. Rev. Sanatatea plantelor nr 5, pg. 44;
Berca Mihai, 2000 - Starea fitosanitara a patrimoniului pomi-viticol. Rev. Agricultorul roman nr 12, pg. 8-9;


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!