Cercetari Privind Speciile Dăunătoare și Utile din Unele Plantații Pomicole de Măr

Cuprins disertație Cum descarc?

INTRODUCERE: STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE POMICOLĂ IAŞI 
CAPITOLUL I : CADRUL NATURAL 3
1.1. Condiţii pedoclimatice 3
1.2. Organizarea unităţii 13
1.3. Baza materială a S.C.D.P. Iaşi 14
CAPITOLUL II : IMPORTANŢA CULTURII MĂRULUI, ORIGINEA,SITUAŢIA LA NOI ÎN ŢARĂ ŞI PE PLAN MONDIAL,CERINŢELE MARULUI FAŢĂ DE FACTORII DE MEDIU 
2.1. Importanţă, origine şi aria de răspândire 16
2.1.1. Importanţă 16
2.1.2. Originea şi aria de răspândire 18
2.2. Situaţia privind cultura mărului pe plan 18
2.3. Sortimentul de soiuri de măr cultivate la noi în ţară şi pe plan mondial 20
2.4. Particularităţi biologice şi ecologice 21
2.5. Cerinţele mărului faţă de factorii ecologici 23
2.5.1. Cerinţele faţă de lumină 23
2.5.2. Cerinţele faţă de căldură 24
2.5.3. Cerinţele faţă de apă. 25
2.5.4. Cerinţele faţă de sol 26
2.5.5. Expoziţia terenului 28
CAPITOUL III. CERCETĂRI CARE SE REFERĂ LA UTILĂ DIN PLANTAŢIILE POMICOLE DE MĂR 
3.1.Cercetări la noi în ţară 29
3.2. Cercetari pe plan mondial 37
CAPITOLUL IV: METODA DE LUCRU, OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE PROPUSE 
4.1. Colectarea materialului entomologic 42
4. 2. Analiza şi interpretarea datelor obţinute 43
BIBLIOGRAFIE

Extras din disertație Cum descarc?

INTRODUCERE
STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE POMICOLĂ IAŞI
Activitatea de cercetare în domeniul pomiculturii a început din anul 1957, în cadrul Laboratorului de Pomicultură, care a funcţionat pe lângă Staţiunea de Cercetări Hortiviticole Iaşi, cercetările trebuind să răspundă necesităţilor crescânde, de modernizare a producţiilor agricole, prioritar a produselor horti-viticole, care să asigure produse pentru alimentaţia populaţiei, materie primă pentru industrie şi necesităţi pentru export.
Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi a luat fiinţă la 1 martie 1977 prin Decretul nr. 38/1977, din necesitatea de a da viaţă dezideratului de integrare a cercetării cu producţia. 
Sediul staţiunii a fost stabilit la început la Sârca, în comuna Bălţaţi la Pepiniera Sârca, unde a funcţionat doi ani, timp în care s-a acţionat pentru obţinerea aprobărilor şi construirea sediului actual pe teritoriul comunei Miroslava, limitrof cu municipiul Iaşi, unde au fost reînfiinţate câmpurile experimentale ale sectorului de cercetare. 
Activitatea se desfăşoară în cadrul a două sectoare: cercetare şi dezvoltare şi a unor compartimente specializate: contabilitate, mecanizare, aprovizionare şi administraţie.
Sectorul cercetare cuprinde următoarele laboratoare: genetică şi ameliorare, agrotehnică, protecţia plantelor, dendrologie şi înmulţirea materialului săditor pomicol.
Sectorul de dezvoltare cuprinde 8 ferme de producţie şi un depozit de păstrare a fructelor: Ferma nr. 1 Velniţa, Ferma nr. 2 Maxut, Ferma nr. 3 Sârca, Ferma nr. 4 Sârca, Ferma nr. 5 Pepiniera Sârca, Ferma nr. 6 Sârca, Ferma nr. 7 Miroslava, Ferma nr. 8 Liliac la care se mai adaugă Depozitul de păstrare a fructelor Sârca, cu o capacitate de 5500 t.
S-a urmărit îmbunătăţirea structurii producţiei de fructe prin creşterea suprafeţelor ocupate cu sâmburoase. Aceste suprafeţe ocupau în anul 1977, 82 ha iar în anul 1997, 285 ha fiind reprezentate în principal prin soiuri valoroase de cireş şi vişin urmate apoi de prun, cais şi piersic. 
După anul 2005, în urma retrocedării terenurilor vechilor proprietari, Staţiunea are o suprafaţă totală de 567,74 ha. 
Fermele de dezvoltare tehnologică valorifică rezultatele cercetării ştiinţifice prin aplicarea celor mai noi verigi tehnologice de cercetare a tuturor speciilor pomicole din zona de influenţă a staţiunii (Judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui).
Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură Iaşi, înfiinţată în anul 1977 prin Decretul nr. 38/1977 a fost reorganizată ca instituţie publică cu finanţare extrabugetară în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, prin Legea nr. 290/15.05.2002, modificată şi completată şi H.G. nr. 1711/2004 având ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică; producerea, multiplicarea şi comercializarea de seminţe, material săditor şi alte produse specifice profilului de activitate; transferul tehnologic, instruirea profesională, servicii de consultanţă.

Fisiere în arhivă (1):

 Cercetari Privind Speciile Daunatoare si Utile din Unele Plantatii Pomicole de Mar.doc

Imagini din acest disertație Cum descarc?

Bibliografie

Alexandri Al., 1963 - Eficacitatea unor insecticide în combaterea viermelui merelor (Carpocapsa pomonella L.). Analele secţiei de protecţia plantelor, vol. I, Bucureşti, 1963.
Amzăr Valentin, 2004 - Măsuri de prevenire şi combatere a dăunătorilor din livadă pe timp de iarnă. Rev. Horticultura nr. 12/2004, pg. 17-18;
Amzăr Valentin, 2004 - Tratamente chimice recomandate în livezile de măr şi păr. Rev. Horticultura nr. 4/2004, pg. 20-23;
Amzăr Valentin, 2005 - Dăunătorii din livezile de măr şi combatere. Rev. Sănătatea plantelor nr. 4/2005, pg. 37-38;
Amzăr Valentin, 2004 - Măsuri de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor pe timp de iarnă. Rev. Agricultorul roman nr. 12, pg. 15.
Balaj D., 1960 - Cicada gheboasă a pomilor(Ceresa bubalus F.). "Protecţia plantelor în sprijinul agriculturii", vol. I, Bucureşti, Ed. Agrosilvică.
Balaj D., 1962 - Observaţii asupra cicadei gheboase a pomilor (Ceresa bubalus F.) în Delta Dunării şi recomandări pentru combatere. În: Hidrobiologie, vol. IV, Bucureşti, Editura Academiei R.P.R.
Balevsky A.D., Vaseff N., 1958 - Die Obstmade – Laspeyresia pomonella L. Ministerium f. Land und Fortwirtschaft. Inst. F. Pflanzenschutz, Sofia.
Benassy C., Bianchi H., 1960 - Sur l'ecologie de Prospaltella perniciosi Tower(Hymenoptera-Aphelinidae), parasite specifique importe de Quadraspidiotus perniciosus Comst. Hom. Diaspididae). "Entomophaga", 6 nr. 2.
Bolbose Cecilia, 2006 - Cicada albă a mărului(Typhlocyba pomara)- specie dăunătoare nouă pentru bazinul pomicol Voineşti. Rev. Sănătatea plantelor nr. 3.
Balaj Dragomoir, 2007 - Cicada gheboasă a pomilor, dăunător puţin cunoscut în ţara noastră. Rev. Sănătatea plantelor nr 5, pg. 44;
Berca Mihai, 2000 - Starea fitosanitară a patrimoniului pomi-viticol. Rev. Agricultorul român nr 12, pg. 8-9;