Consiliul Europei

Cuprins disertatie Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROTECTIA JURIDICA A 
DREPTURILOR OMULUI
I.1. Aparitia si evolutia istorica a protectiei drepturilor omu!lui p.5
I.2 Documentele precursoare Declaratiei Universale a Drepturilor Omului p.8
I.3 Dreptul international al Drepturilor omului p.10
I.4 Declaratia Universala a Drepturilor Omului - piatra de temelie a Dreptului contemporan al Drepturilor omului p.11
I.5 Continutul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului p.12
I.6 Dimensiunea Europeana a Drepturilor omului p.16
I.7 Principalele documente internationale care garanteaza drepturile omului p.28
CAPITOLUL II
INSTITUTII EUROPENE CU ATRIBUTII IN PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI
II.1.Uniunea Europeana p.33
II.2. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa ( OSCE) p.38
CAPITOLUL III
CONSILIUL EUROPEI 
III.1 Consiliul Europei - necesitate si constructie p.33
III.2 Consiliul Europei si ideea statului de drept p.38
CAPITOLUL IV
PRINCIPALELE DOMENII DE ACTIVITATE SI ORGANELE CONSILIULUI EUROPEI
IV.1. Drepturile omului si democratia p.42
IV.2. Cooperare juridica p.44
IV.3 Organele Consiliului Europei p.45
IV.3.1 Comitetul ministrilor p.45
IV.3.2. Adunarea parlamentara p.47
IV.3.3. Secretariatul Consiliului Europei p.49
IV.4 Romania si Consiliul Europei-tratate semnate si ratificate de Romania p.57
IV.4.1. Admitere si directii de actiune p.58
IV.4.2. Reprezentanta Romaniei la Consiliul Europei p.58
IV.4.3. Tratate semnate si ratificate de Romania p.60
CONCLUZII p.62
BIBLIOGRAFIE p.65


Extras din disertatie Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROTECTIA JURIDICA A DREPTURILOR OMULUI
I.1.Aparitia si evolutia istorica a protectiei drepturilor omu!lui
Societatea umana, din cele mai indepartate timpuri si pana in zilele noastre, a parcurs un proces istoric al carui finalitate o reprezinta nivelul actual de garantare si protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale fiintelor umane in conditiile inlaturarii discriminarilor de orice fel.
Proclamarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (DUDO), de catre Adunarea generala a ONU, la 10 decembrie 1948, ca pe un ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele si natiunile, astfel incat toate persoanele si toate organele societatii sa se straduiasca, luand ca baza prevederile DUDO, sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive si permanente, recunoasterea si aplicarea lor universala si efectiva, pune bazele principiale a ceea ce mai tarziu, constituia Dreptul International al Drepturilor Omului, ca piatra de temelie a tuturor ramurilor dreptului din tarile care l-au recunoscut prin adoptarea documentelor internationale din domeniu.
Intreaga istorie a omenirii este strabatuta de ,,ideea ca fiinta umana poseda, prin natura sa, anumite drepturi, valabile chiar daca acestora nu le corespund, sau le corespund numai imperfect, dispozitiile legilor juridice pozitive" . Convingerea ca oamenilor li se cuvin anumite drepturi s-a ivit in mintea omeneasca inca din timpuri stravechi si a fost dezvoltata gratie filosofiei stoice si jurisprudentei, in toate epocile urmatoare, uneori inspirandu-se din dogmele religiei crestine, alteori numai prin prisma ratiunii de a trai.
Sistemele de gandire stoice naturaliste, grecesti si romane, din antichitate au stat la originea conceptului de drepturi ale omului. Sofistii au fost primii care au avansat o teza conform careia omul este stapanul destinului sau si nu se afla la discretia zeilor. O contributie importanta in aparitia progresiva a conceptiei unui ansamblu universal de reguli si valori a avut-o Platon, care sustine teza naturii universale, comune oamenilor, iar Aristotel, prin afirmatia ca ,,numai prin lege devine cineva sclav ori liber, prin natura oamenii nu se deosebesc intru nimic" identifica primul germene al ideii de drept natural. 
Ulterior, stoicii greci au elaborat pentru prima data notiunea de ,,drept natural", conform careia legile stabilite de om, sunt replici imperfecte ale unui Drept etern si imuabil aplicabil Universului, legea laica avand valoare numai daca ea corespunde legii universale.
In Evul mediu, aceasta teorie s-a dezvoltat rezultand DECALOGUL (cele 10 porunci) care este baza anumitor drepturi individuale fundamentale. Sfantul Toma d?Aquino spune ca individul este in centrul unei ordini sociale si juridice juste, insa legea divina are preeminenta absoluta asupra Dreptului Laic, asa cum este definit de imparat, rege sau print, teorie care a starnit un dublu conflict: intre puterea religioasa si puterea civila si intre indivizi si stat.
In secolele XVII si XVIII, rationalistii pun bazele stiintifice ale doctrinei drepturilor individuale ale omului fundamentand teoria dreptului natural, definindu-l ca etern dar nesupus unei ordini divine. ,,Dreptul natural este intr-o asemenea masura imuabil incat nici Dumnezeu nu-l poate schimba" .
Din ideile rationaliste se va dezvolta ulterior teoria contractului social care se fondeaza pe principiul presupus irefutabil ca orice contract social trebuie sa fie respectat. Raporturile dintre puterea de stat si indivizii aflati sub jurisdictia sa, sunt fondate pe un contract social pe care nici una din parti nu-l poate modifica fara consimtamantul celeilalte. Consacrarea teoretica a acestei idei este data in lucrarea ,,Contractul social" a lui J.Jacques-Rousseau aparuta in 1762, in care el afirma ca ,,omul este nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi". 
Primul ganditor care a afirmat ca lumea este supusa unor legi obiective a fost Montesquieu si, in lucrarea sa ,,Despre spiritul legilor", el aprecia ca ,,legile, in intelesul cel mai larg, sunt raporturi necesare ce deriva din natura lucrurilor si, in acest sens, tot ce exista are legile sale". 
Filosoful francez definea libertatea ca ,,dreptul de a face tot ceea ce ingaduie legile", subliniind ca daca un cetatean ar putea sa faca ceea ce legile interzic ,,el nu ar mai avea libertate pentru ca si ceilalti ar putea sa faca la fel". Pentru apararea persoanei si bunurior acesteia, el preconiza contractul social, care este ,,un pact prin care individul isi supune vointa sa vointei generale", care, constituita in corpuri, stabileste reguli morale pentru membrii sai si implica reducerea guvernului la un singur individ. Suveranitatea nu apartine decat poporului, in calitate de corpuri constituite si fiecare individ trebuie sa i se supuna. 
In 1689 John Loke in ,,Eseu asupra guvernului civil" dezvolta conceptia dreptului natural pornind de la principiul ca, la origine, exista o stare naturala anterioara organizarii oricarei comunitati nationale sau puteri statale, in care toti indivizii aveau aceleasi drepturi si aceleasi obligatii si unde fiecaruia ii era permis sa-si apere dreptul la viata, la libertate si proprietate. Cand oamenii s-au constituit in comunitati, ei au incheiat un pact social al carui prim obiectiv era sa-si protejeze drepturile individuale. Aceasta preuspunea ca individul sa renunte la anumite drepturi pe care le avea in stare naturala, insa numai in masura necesitatii noii sale conditii. Drepturile individuale, in masura in care ele nu au fost abandonate, continua sa existe si sunt eterne, imprescriptibile si inviolabile. In caz de violare, idividul are dreptul de a se rascula impotriva puterii opresoare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Consiliul Europei.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!