Crizele Financiare Contemporane

CAPITOLUL 1

Introducere

Criza financiară şi economică actuală pare să fie fără precedent în ultima jumătate de secol. Recesiunea economică se extinde în SUA, Europa şi Japonia şi se conturează a fi mult mai dureroasă decât căderea economică din 1981-1982. O masivă scădere a încrederii atât la nivelul sectorului de afaceri, cât şi la nivelul consumatorilor, ambele răspunzând prin restrângerea cheltuielilor, este în plină derulare.

Criza s-a declansat pe fondul unei situaţii marcate de o încetinire a ritmului de creştere a economiei americane, pe de o parte iar pe de alta, pe fondul dezechilibrelor mondiale şi a necesităţilor de ajustare care ar trebui să rezulte din aceste dezechilibre. A contribuit de asemenea şi contextul economic marcat de preţurile mari ale materiilor prime şi energiei precum şi cursul scăzut al monedei americane în comparaţie cu principalele monede ale lumii.

În general, la baza crizelor monetare se află o combinaţie între mediul microeconomic şi cel macroeconomic. Subdezvoltarea unei pieţe financiare determină creşterea impactului monetar al crizelor bancare ca urmare a creşterii dezintermedierii din sistem.

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze crizele financiare ce au avut loc de-a lungul timpului prin prisma abordărilor unor autori celebri precum Hyman Minsky, J. M. Keynes, Kindleberger dar şi Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart.

S-a avut în vedere în lucrarea de faţă şi prezentarea mecanismelor de prevenire şi atenuare a crizelor economice prin politici macroeconomice şi reglementăi. Mai mult, mecanismele de transmitere, anume politica monetară şi politica fiscală au fost analizate pe parcursul celui de al patrulea capitol.

Cel de al cincilea capitol îşi propune să prezinte într-o viziune realistă actuala criză financiară care afecteaza România. Analiza efectelor asupra economiei noastre vizează mai multe planuri: evoluția volumului producției, comenzilor în industrie, situația pe piața muncii şi evoluția şomajului, iar în final analiza ritmului investițional în economie. Datele ce au stat la baza prezentei analize sunt oferite de BNR, prin Buletinul de conjunctură din martie 2009.

Mai mult, în ultimul capitol s-a avut în vedere impactul efectelor crizei asupra aspectului de creditare a populaţiei cu referire la standardele de creditare, aspecte specifice creditării ipotecare, termenii creditării ipotecare, evoluţia cererii de credite ipotecare şi a preţurilor la locuinţe, termenii creditului de consum. Impactul asupra inflaţiei a fost şi el prezentat.

CAPITOLUL 2

Abordări controversate ale crizelor

În opinia economiştilor şi monetariştilor crizele financiare apar ca forma de manifestare a crizelor bancare, cu impact asupra stabilităţii financiare şi cu ajungere în stare de colaps a infrastructurii financiare în absenţa intervenţiei băncii centrale.

Abordarea lui Hyman Minsky

În ultimii ani, în căutarea de explicaţii, mulți și-au îndreptat atenția către lucrările profesorului Hyman Minsky, un economist puțin cunoscut în afara cercurilor academice până acum câtva timp, dar tot mai des invocat în analizele privind actuala criza. Minsky a dezvoltat „ipoteza instabilității financiare” sau „paradigma Wall Street”, după cum o mai numea, care este după cum subliniază autorul o „interpretare a substanței Teoriei Generale a lui Keynes”. Mai pe scurt, ipoteza instabilității financiare pornește de la observația că într-o economie există bunuri, active investiționale, al căror interes principal derivă din calitatea lor de a genera un flux de venit sau profit în viitor. Cererea pentru astfel de bunuri va depinde deci de așteptările privind aceste venituri viitoare și se poate modifica rapid. Oferta în schimb este inelastică pe termen scurt – cantitatea de active investiționale nu se modifică decât pe termen lung. Aceasta face ca atunci când, dintr-un motiv oarecare, se formează anticipări optimiste referitoare la profiturile viitoare, prețul activelor investiționale tinde să crească, ceea ce poate fi interpretat de investitori drept o confirmare a anticipărilor privitoare la câștigurile viitoare, antrenînd o nouă creștere a prețurilor într-o spirală a profețiilor autoîmplinite.

Mai mult, Hyman Minsky introduce un nou element, intermedierea financiară a băncilor, care face posibilă finanțarea cumpărării de active investiționale pe credit. In mod evident achiziția de active investiționale pe credit presupune stabilirea unei relații între veniturile obținute de pe urma investiției și cheltuielile ocazionate de plata ratelor la credit. În opinia autorului există trei tipuri de „firme” care se angajează în achiziționarea de active investiționale pe credit:

firme perfect acoperite (hedge units), pentru care fluxurile viitoare de venituri sunt suficiente pentru a răspunde obligațiilor de plată în orice moment în viitor, atât pentru dobânzi cât și pentru rambursarea împrumutului propriu zis;

firme speculative (speculative units), ale căror obligații de plată sunt mai mari decât veniturile la un anumit moment în viitor – de obicei atunci când vine scadența de plată a împrumutului principal. Aceste firme trebuie să se refinanțeze pentru depășirea acestui moment și din acest motiv ele depind de o bună funcționare a piețelor financiare, fiind deci vulnerabile la condițiile acestora (îndeosebi la rata dobânzii);