Diagnosticul de Laborator in Pesta Porcina Clasica

Cuprins disertatie Cum descarc?

Introducere. 3
1. Diagnosticul in pesta porcina clasica (generalitati) . 6
2. Diagnosticul de laborator in pesta porcina clasica . 9
2.1.Detectarea virusului, antigenului sau genomului viral in probe de tesuturi, organe, sange sau excretii . 11
2.1.1. Prelevarea probelor de material patologic . 12
2.1.2. Izolarea virusului pe culturi celulare. 13
2.1.3. Evidentierea virusului direct din inoculul viral. 15
2.1.3.1. Testul de imunofluorescenta sau cu anticorpi fluorescenti . 16
2.1.3.2. Evidentierea virusului prin tehnica imunoperoxidazei . 18
2.1.3.3. Evidentierea virusului prin testul ELISA cu antigen de captura. 19
2.1.3.4. Testul RT-PCR . 20
2.1.3.5. Evaluarea rezultatelor testelor virusologice . 21
2.1.3.6. Tipizarea genetica a culturilor de virus pestos porcin clasic . 22
2.1.3.7. Testul biologic . 23
2.2. Decelarea anticorpilor in diagnosticul pestei porcine clasice . 24
2.2.1. Testele de seroneutralizare a virusului pestos clasic . 25
2.2.1.1. Testul de seroneutralizare a virusului cu anticorpi fluorescenti. 26
2.2.1.2. Testul de neutralizare a virusului cu anticorpi cuplati cu peroxidaza. 28
2.2.1.3. Testul imunoenzimatic ELISA . 28
2.2.1.3.1.Testul imunoenzimatic ELISA de competitie . 30
2.2.1.3.2. Testul imunoenzimatic ELISA de captura . 30
2.2.2. Interpretarea rezultetelor serologice . 31
2.2.3. Testul de diferentiere a pestivirusurilor . 32
2.3. Alte teste utilizate in diagnosticul pestei porcine clasice . 33
2.3.1. Testul de imunofluorescenta pe medulograma . 33
2.3.2. Testul de imunoprecipitare cantitativa . 34
2.4. Strategia de supraveghere si control a pestei porcine clasice . 35 
3. Bibliografie. 37


Extras din disertatie Cum descarc?

Introducere
Pesta porcina clasica este o boala infectioasa foarte contagioasa, specifica suideelor domestice si salbatice, cu evolutie acuta caracterizata clinic prin febra insotita de tulburari cardiovasculare, digestive, respiratorii si nervoase, iar morfopatologic pin diateza hemoragica si infiltratii exsudativ-proliferative in diferite tesuturi si organe. Dupa ce a fost semnalata pentru prima data in 1833 in statul Ohio (SUA), boala s-a extins treptat in toate statele Americii de Nord, iar in 1862 in Anglia, apoi in Suedia, Danemarca, Franta si in alte tari din Europa sau de pe alte continente. Timp de decenii, pesta porcina clasica, a constituit o dominanta a patologiei infectioase porcine, determinand pierderi economice importante ca urmare a morbiditatii si letalitatii ridicate, a cheltuielilor mari pentru aplicarea masurilor de profilaxie si combatere, dar si a restrictiilor impuse in comertul national si international.
In prezent, prin aplicarea sistematica a masurilor anti-epizootice si a celor de imunoprofilaxie, incidenta bolii s-a redus foarte mult si chiar s-a reusit indemnizarea unor zone (America de Nord, Australia si unele tari din Europa). Totusi, boala constituie inca un potential permanent de amenintare a efectivelor de porcine din numeroase regiuni ale globului. 
In Romania, pentru prevenirea imbolnavirilor, pana in iunie 2003, s-a practicat un program obligatoriu de vaccinare a porcinelor indiferent de sistemul de exploatare. Utilizarea de vaccinuri vii atenuate a constituit un mijloc adecvat de reducere a pierderilor produse de pesta porcina clasica. Vaccinarea repetata si completa a populatiilor de porci, a fost un puternic prim pas in procesul de asanare si eradicare a bolii, acolo unde boala evolua endemic.Aceasta a determinat ca numarul de cazuri de imbolnavire tipice, caracteristice, sa fie foarte mic sau chiar absente, imbolnaviri izolate inregistrandu-se doar la minus variante. Dupa interzicerea vaccinarii in sistemul gospodaresc (in anul 2003), s-au inregistrat numeroase focare care au fost stinse prin stamping out si masuri specifice conform normelor sanitare veterinare. In sistemul industrial, unde vaccinarea s-a practicat pana la inceputul anului 2006 nu s-au inregistrat focare. Totusi, faptul ca pesta porcina clasica, apare s-au persista la porcii mistreti, in unele tari membre ale Comunitatii Europene, asa cum sunt cele din Balcanii de Vest, constituie un motiv serios de ingrijorare. Mai mult lipsa unui sistem riguros de monitorizare si supraveghere in timpul si dupa oprirea vaccinarii poate conduce la reaparitia bolii
Intrucat semnele clinice prezentate de suinele bolnave in cursul vietii sau modificarile lezionale dupa moarte, de cele mai multe ori sunt necaracteristice sau imcomplet exprimate, impune in diagnosticul de laborator, necesitatea utilizarii tehnicilor de izolare si identificare a agentului cauzal sau de detectare a anticorpilor serici specifici. Pentru aceasta, activitatea in laborator si necesitatea obtinerii unor rezultate credibile, impune atat folosirea unor metodologii standardizate, cat si reagenti verificati, recunoscuti si recomandati de Manualul de standarde pentru testele de diagnostic al OIE. Aceasta, are importanta deoarece, pe de o parte evidentiaza prezenta infectiilor inaintea aparitiei semnelor clinice caracteristice, iar pe de alta parte da posinbilitatea stabilirii unui diagnostic intr-o faza initiala a evolutiei bolii, ceea ce permite aplicarea unor masuri de supraveghere si control eficiente si precoce, evitand sau micsorand pierderile. 
Programele de supraveghere si control a sanatatii suinelor solicita existenta unei legislatii corespunzatoare situatiei epidemiologice, resurse financiare, metodologii adecvate si laboratoare de diagnostic bine utilate.
Mai mult, obtinerea unor rezultate bune in activitatea de laborator impune folosirea unor reagenti care sa indeplineasca in totalitate caracteristicile si cerintele prevazute in Manualul de Standarde si Diagnostic al OIE, recomandate si verificate de Uniunea Europeana.
Credibilitatea rezultatelor depind in foarte mare masura de caracteristicele reagentilor folositi, respectiv de specificitate (proprietatea de a verifica un animal infectat) si sensibilitate (insusirea de a decela cantitati minime de agenti patogeni incriminati, folosind cantitati minime de reagenti).
Rezultatele obtinute in laborator trebuie sa fie utile in elaborarea si aplicarea celor mai eficiente strategii de supraveghere si control a pestei porcine clasice, iar eficienta masurilor, confera laboratoarelor autoritate si credibilitate, iar specialistilor prestanta, siguranta si eruditie profesionala.
Metodologia diagnosticului in viroze in general si in special in pesta porcina clasica, s-a perfectionat in timp prin introducerea pe langa examinarea clinica si cea anatomopatologica, a testelor de laborator. Astfel, explozia informationala din ultimele decenii in domeniul imunologiei, s-a concretizat prin aplicarea in depistarea bolii a tehnicilor de imuno-histochimice, imunoenzimatice, de analiza secventiala a genomului viral, reactia in lant a polimerazei si hibridarii in situ. Ca urmare perfectionarii metodologiei de diagnostic si control, pesta porcina clasica, in trecut prezenta in unitatile de crestere, a facut ca astazi in Romania, boala sa nu mai evolueze clinic. Aceasta ne-a determinat ca pe baza datelor din literatura de specialitate sa sintetizam, in mod detaliat, pe de o parte metodologia de diagnostic utilizata in cazul suspiciunii de aparitie a pestei porcine clasice, iar pe de alta parte, strategia de monitorizare si supraveghere epidemiologica a circulatiei tulpinilor de virus postos in populatiile de porcine.


Fisiere in arhiva (1):

  • Diagnosticul de Laborator in Pesta Porcina Clasica.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!