Dimensiunea Juridică a Reintegrării Delicvenților Minori

Cuprins disertație

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE NOŢIUNILOR DE DEVIANTA ŞI DELINCVENŢA JUVENILĂ 6
1.1. Consideraţii privind delincvenţa juvenilă 6
1.2. Noţiunea de deviantă 8
CAPITOLUL II TEORIILE INTERVENŢIONISTE 11
2.1. Teoriile comportamentale 12
2.2. Teoria centrată pe sarcini 14
2.3. Teoria centrată soluţionări 15
2.4. Modelul soluţionar 16
CAPITOLUL III CADRUL NORMATIV JURIDIC PENTRU REINTEGRARE ŞI SUPRAVEGHERE 28
1. Referatele de evaluare (art. 6-15). 31
2. Supravegherea în comunitate. 35
3. Asistenţa şi consilierea 49
CAPITOLUL IV STUDII DE CAZ PRIVIND EVOLUŢIA COMPORTAMENTALĂ A MINORULUI DELINCVENT 54
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 67
BIBLIOGRAFIE 68

Extras din disertație

INTRODUCERE
În orice societate umană, exista reguli şi cerinţe, explicite sau implicite, care solicita indivizilor să realizeze numai acţiuni socialmente dezirabile, să manifeste numai comportamente admise şi să aleagă, în situaţii sociale specifice, numai soluţii compatibile cu standardele culturale ale societăţii respective. Esenţa imperativă a acestor reguli sau cerinţe este încorporată în normele sau valorile sociale, care fac parte din cultura oricărei societăţi şi pe care orice individ, membru al societăţii respective, este obligat să le internalizeze în structura personalităţi sale,în cursul procesului de socializare. 
Delincvenţa juvenilă ca dimensiune a deviantei, este un fenomen social antisocial şi deosebit de periculos, atât prin consecinţele sale negative şi distructive ce privesc ordinea socială şi normativa, cât şi prin reacţia socială ce o provoacă şi prin sancţiunile represive adoptate. Delincventa este constituită din ansamblul actelor şi faptelor antisociale care intră sub incidenţa normelor penale săvârşite de diferiţi indivizi într-o anumită societate, într-un anumit interval de timp. Ea include totalitatea delictelor şi crimelor săvârşite, care sunt însă diferite ca natura, intensitate şi gravitate. Include acele acte şi fapte care, violând regulile de drept cu caracter penal impun adoptarea unor sactiuni organizate, de cele mai multe ori, represive, care sunt aplicate prin intermediul agenţilor specializaţi ai controlului social. înţelegerea fenomenelor asupra cărora acţionează. Această înţelegere presupune nu doar cunoaşterea cauzelor şi a factorilor favorizanţi ci şi a teoriilor existente. Principalele teorii care oferă explicaţii privind geneza delincventei se înscriu în dimensiune psihologică şi sociologică.
Cuvinte cheie: delicvenţi minori, devianţă juvenilă, juridic, reintegrare.
CAPITOLUL I
ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE NOŢIUNILOR DE DEVIANTA ŞI DELINCVENŢA JUVENILĂ
1.1. Consideraţii privind delincvenţa juvenilă
Noţiunea de delincvenţa juvenilă este o noţiune destul de largă şi de echivoca pentru a include în conţinutul ei orice act care încalcă exigentele de conformism impuse de către adulţi minorilor şi tinerilor. Delincvenţa juvenilă cuprinde acele conduite şi acţiuni care sunt comise de persoane imature, care nu au atins încă vârsta majoratului şi nu au responsabilitatea socială. Exceptând violările legii penale, delincvenţa juvenilă cuprinde o serie de acte, care, dacă ar fi comise de către adulţi, aceştia nu ar fi consideraţi infractori de către legea penală . Printre aceste acte se număra vagabondajul, cerşetoria, fuga de acasă şi de la scoală, nesupunerea fata de autoritatea părinţilor şi educatorilor, consumul de alcool, etc. Pentru toate aceste fapte, alături de alte fapte mai grave, cu caracter delictual propriu-zis, minorii şi tinerii nu pot fi judecaţi şi sancţionaţi decât în cadrul unui regim juridic special conceput pentru minori şi tineri. Trăsături specifice delincventei :
· Este un fenomen social, obiectiv şi material, dar în acelaşi timp, antisocial şi deosebit de periculos, atât prin consecinţele sale negative şi distructive ce privesc ordinea socială şi normativa, integritatea şi siguranţa indivizilor şi grupurilor sociale, cât şi prin reacţia socială ce o provoacă şi prin sancţiunile represive adoptate. 
· Delincventa include acele acte şi fapte care, violând regulile de drept cu caracter penal impun adoptarea unor sactiuni organizate, de cele mai multe ori, represive, care sunt aplicate prin intermediul agenţilor specializaţi ai controlului social.
· Delincventa este constituită din ansamblul actelor şi faptelor

Fisiere în arhivă (1):

 Dimensiunea Juridica a Reintegrarii Delicventilor Minori.doc

Imagini din acest disertație

Bibliografie

1. Abraham, P., Introducere în probaţiune, Editura Naţional, Bucureşti 2001;
2. Balahur, D., Fundamente socio-juridice ale probaţiunii, Editura Bet, Iaşi, 2001;
3. Balahur, D., „Practica drepturilor copilului că principiul al asistenţei sociale“, Editura „All Beck”, Bucureşti, 2001;
4. Banciu, D., Rădulescu, M.S., „Introducere în sociologia delincvenţei juvenile”, Bucureşti, Editura „Medicală” 1990;
5. Bădescu, I. (1994), „Istoria sociologiei”, Galaţi, Ed. „Porto-Franco”;
6. Bădescu, I., Dungaciu, D. (1995), „Sociologia şi geopolitica frontierei”, Bucureşti, Ed. „Floare Albastră”;
7. Boudon, R. (1998), „Efecte perverse şi ordine socială”, Bucureşti, Ed. „Eurosong & Book”;
8. Brown, A. & Caddick, B. (1993), „Groupwork with offenders”. Whiting & Birch Ltd. Londra.
9. Bulai C. (1992), „Drept penal roman”, p. gen., vol.ÎI;
10. Chiplea, F. (1996), „Ordine socială şi comportament deviant”, Oradea, Ed. „Cogito”;
11. Dobrescu, M. (2003), „Delincvenţa, sursă de insecuritate pentru naţiuni. Noi repere pentru strategiile de securitate”, Bucureşti, Ed. „Licorna”; 
12. Dobrescu, M. (2004), „Delincvenţa teorii, prevenire şi combatere”, Timişoara, Ed. „Marineasa”;
13. Dobrescu, M. „Interpretarea sociologică a delincvenţei; premise epistemologice”, www.procesualitatea.ro, accesat la data de 20.03.2013;
14. Dobrescu, M. „Delincvenţa în gestionarea domeniului public”;
15. Petcu. M. (1999), “Delincvenţa-repere psihosociale”, Cluj-Napoca, Ed. “Dacia”;
16. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, publicată în M.O. nr. 423 din 1 septembrie 2000;
17. Hotărârea Guvernului nr. 1239/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, publicată în M.O. nr. 651 din 13 decembrie 2000;
18. Codul Penal al României (1997), Ediţie oficială. Ed.”Lumina Lex”;
19. Cod Penal al României (2009), publicat în M.O. Partea I, nr. 510/24.07.2009;
20. Codul de Procedură Penală al României (1997). Ediţie oficială. Ed. „Lumina Lex”;