Introducere 6 CAPITOLUL I 8 SANGELE .8 I.1. Functiile Sangelui 8 I.2. Elementele figurate ale sangelui ..9 I.2.1. Globulele rosii ..9 I.2.2. Plachetele sanguine sau trombocitele ...9 I.2.3. Globulele albe ..9 I.3.Proprietatile fizice si compozitia chimica a sangelui ...11 I.3.1. Proprietatile fizice ale sangelui 11 I.3.2. Compozitia chimica a sangelui .12 CAPITOLUL II 16 COMPONENTA MINERALA A SANGELUI 16 II.1Metabolismul mineral. 16 II.1.1. Sodiul (Na). 18 II.1.2. Potasiul (K) 19 II.1.3.Calciul (Ca) 20 II.1.4.Fierul (Fe) 22 II.1.5. Clorul (Cl) .23 CAPITOLUL I I I 25 Dismineraloze si cauze 25 III.1. Carenta si excesul de sodiu (Na). 26 III.2. Carenta si excesul de potasiu (K). 28 III.3. Carenta si excesul de calciu (Ca). 29 III.4. Carenta si excesul de fier (Fe). 30 III.5. Carenta si excesul de clor (Cl) ...32 CAPITOLUL IV 33 Fiziopatologia dismineralozelor 33 IV.1.Hiponatremia 34 IV.1.2. Hipopotasemia. 36 IV.1.3. Hipocalcemia 38 IV.1.4.Anemia 40 CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
Introducere Santem inca departe de a cunoaste cu precizie rolul vast jucat de elementele minerale si mai ales de oligoelemente in organismele vii, insa stim astazi ca ele reprezinta elemente de structura ( P, Ca, F s.a.), ca participa la procesele vitale in calitate de constituienti ori activatori ai enzimelor. Unele dintre ele intra in compozitia vitaminelor (Co, in vit. B12), si altele intra in compozitia hormonilor. Principalele functii ale Ca si P sunt de a pune la dispozitia organismului baza materiala pentru formarea tesutuliu osos. Cele doua elemente se combina si comfera forma si rigiditate oaselor ca sa sustina cat mai bine tesuturile moi, oferind, totodata, legaturi pentru muschi. Tesutul osos, cu exceptie dintii, constituie, de asemenea, un depozit din care pot fi mobilizate unele saruri minerale pentru diferite urgente metabolice. Cand nivelul calciului si magneziului din plasma sangvina scade sub anumite limite se produc dereglari importante in functionarea sistemului neuromuscular. Calciul de asemenea, este implicat in procesul de coagulare a sangelui, ionii de calciu fiind specific necesari in convertirea protrombinei in trombina. Fosforul participa in multe reactii metabolice, ce implica transfer de energie, in afara de functia sa majora de constituient al oaselor si dintilor. Mai este o parte integranta a moleculelor de proteina, intrand in structura acizilor nucleici. Prezenta fierului in molecula de hemoglobina este cunoscuta de aproape un secol si semnificatia nutritionala a elementului a fost atribuita formarii hemoglobinei si prevenirii anemiei. Principala functie cantitativa a fierului este transportul oxigenului de la pulmon la tesuturile prin intermediului hemoglobinei. Alte cercetari au stabilit insa un alt rol fundamental al fierului in respiratia tisulara, in transferul de electroni, datorita prezentei lui in citocromi si alte enzime hemoproteice. Acest element este vital, implicat in mecanismele oxidative de baza ale celulelor. Multe celule ale corpului contin enzime a caror activitate este dependenta ori este intensificata de contactul lor cu ionii metalici. Unele metale, cum ar fi, magneziul si manganul, pot, uneori, sa se substituie. Aceste enzime si elemente minerale, asociate in activitatea lor, participa in mod asemanator intr-o mare varietate de functii celulare. Bolile care apar in carenta sau exces de saruri minerale variaza de la forme acute caracterizate de semne clinice bine marcate si de modificari patologice incompatibile cu viata si pana la forme usoare greu de diagnosticat. Cele dintai, fiind vorba de procese metabolice intime, sunt greu de tratat, iar ultimile sunt mai putin dramatice, dar apar in numar foarte mare. (Stancioiu, 1981) Scopul acestei lucrari este de a investiga dismineralozele prin intermediul analizelor de laborator pe un lot de pacienti proveniti de la IDS Laboratories Pitesti in anul 2018. Obiective: - Stabilirea unui lot de pacieti; - Impartirea lor pe varste si pe sexe; - Dismineraloze in funtie de factorii stabiliti: varsta, sex. Capitolul I SANGELE Sangele reprezinta un adevarat tesut si este conceput in totalitate ca un organ. Este format din doua faze: plasma si elementele figurate. Elementele figurate, formate din globule rosii, globule albe si trombocite care sunt in suspensie in plasma. Volumele relative a celor doua faze variaza mult de la o specie animala la alta, chiar si pentru acelasi individ, sunt in functie de diferitele stari fiziologice si patologice. Normal, elementele figurate reprezinta cam 40- 50% din totalul massei sanguine. Functional, elementele figurate cat si plasma sanguina reprezinta un tot nedisociabil, asa ca numai conlucrarea lor poate asigura rolul functional al sangelui. Plasma sanguina are o compozitie foarte deosebita fata de cea a elementelor figurate. Sangele circula prin vasele sanguine ale organismului prin influenta actiunii de pompare a inimii. Constituie aproximativ 5- 7% din greutatea corpului. La indivizii normali volumul sanguin este mentinut in limite constante; in ultima analiza, de continutul in apa al organismului. Pentru mentinerea constanta a volumului sanguin este nevoie de schimbul continuu in ambele sensuri prin peretii capilarelor in raport cu nevoile imediate, iar excesul fiind eliminat prin rinichi si piele. Determinarea volumului sanguin este uneori important, in clinica. Se poate realiza acest lucru prin introducerea in circulatie a unor substante care pot fi puse usor in evidenta, nedifuzibile, cum sunt colorantii diversi (rosul vital, rosul de Congo, albastrul tripan, substantele radioactive sau derivatii de hemoglobina). Gradul de diluare a substantei introduse de catre sangele circulant se socoate ca masura a volumului total de sange. Intr-o serie de boli (pletora) volumul sangelui circulant e crescut, apoi la temperaturi mari si in timpul exercitiului muscular. In hemoragii, in anhidremii e scazut.
1. D. I. Manta, Biochimie medicala, 1968, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 2. E. Soru, Biochimie medicala, 1953, Editura de stat pentru literatura stiintifica, Bucuresti 3. S. Oeriu, Biochimie medicala, 1974, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 4. N. Stancioiu, Rolul fiziologic al elementelor minerale in organismul animal, 1981, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 5. P. Karlson, Biochimie pemtru medici si naturalisti, 1967, Editura Medicala, Bucuresti 6. E. Soru, Biochimie medicala, 1963, Vol. II, Editura Medicala, Bucuresti 7. I. F. Dumitru, Biochimie, 1980, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 8. V. Martin, D. Mihai, Dismineralozele la animale, 1979, Ed. Ceras, Bucuresti 9. I. Manta, Biochimie medicala, 1965, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 10. S. Oeriu, Manual de chimie biologica, 1956, Vol.I. , Ed. Tipografia invatamantului, Bucuresti 11. N. Santa, P. Jitariu, Fiziologia animalelor si a omului, 1970, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 12. R. Barbu, Fiziopatologie, 1975, , Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 13. https://newsmed.ro 14. https://doc.ro/sanatate 15. https://www.medlife.ro 16. https://www.humanitas.net 17. https://www.academia.edu/22111150/Carte_Nursing_Amg 18. https://ids-laboratories.ro/
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
