Documentare asupra Statiilor de Pompare

Extras din disertatie Cum descarc?

1.1. Notiuni de baza
Masinile hidraulice fac parte din categoria masinilor de forta. In general prin notiunea de masina se intelege un ansamblu de mecanisme si elemente mecanice, electrice, chimice, etc. combinate in asa fel incat primind o forma data de energie sa o transforme in lucru mecanic sau in alta forma de energie. Energia hidraulica este energia pe care o poseda un fluid cu o compresibilitate extrem de scazuta (lichid). Intr-o masina hidraulica au loc transformari energetice in care energia apare cel putin sub forma mecanica si sub forma hidraulica. Masinile de forta care transforma energia mecanica in alte forme de energie se numesc in general generatoare. 
Functie de tipul agentului purtator de energie rezulta ca generatoarele pot fi hidraulice, pneumatice, electrice, termice etc.Masinile de forta care transforma energia unui agent purtator in energie mecanica se numesc motoare, iar acestea la randul lor functie de natura agentului purtator pot fi motoare hidraulice, pneumatice, electrice, termice etc. Daca agentul purtator de energie este un lichid, adica un fluid cu o compresibilitate extrem de scazuta, atunci vorbim de generatoare sau motoare hidraulice, iar daca fluidul in procesul transferului energetic isi modifica sensibil densitatea, lucru care se intampla in cazul gazelor, atunci avem de-a face cu generatoare sau motoare pneumatice.
Din categoria generatoarelor hidraulice fac parte pompele, iar din categoria generatoarelor pneumatice fac parte suflantele, compresoarele, pompele de vid. Ventilatoarelor cu toate ca functioneaza cu gaze, in procesul transformarilor energetice sufera o comprimare neglijabila, astfel ca ele pot fi incadrate in categoria generatoarelor hidraulice. In categoria motoarelor hidraulice intra turbinele si motoarele hidrostatice, iar in categoria motoarelor pneumatice intra turbinele de vant (eoliene) si motoarele pneumostatice. 
Vehicularea fluidelor a avut si are un rol deosebit in istoria civilizatiei umane. Elevatoarele hidraulice au fost inventate si utilizate in antichitate. Dezvoltarea si perfectionarea sistemelor de transport Na fluidelor s-a accentuat cu precadere in ultima perioada a istoriei societatii umane. O tara industrializata consuma pentru pomparea fluidelor peste 20 % din energia produsa. In tarile industrializate, fabricatia pompelor reprezinta circa 1 % din produsul intern brut. 
Lucrarea de fata se ocupa cu descrierea, functionarea, proiectarea si exploatarea pom!pelor si ventilatoarelor centrifuge si axiale. 
Actiunea unei pompe asupra lichidului poate fi dinamica (pompa centri!fuga) sau statica (pompa cu piston, pompa volumica). Dupa felul miscarii, o pompa poate fi rotativa sau cu deplasare liniara. 
Pompa centrifuga este o masina foarte raspandita, care a cucerit un loc important in constructia masinilor hidraulice. 
Problema care se pune constructorului de masini, in general, si constructorului de pompe centrifuge, in particular, este de a proiecta diferitele organe componente si agregatul complet, astfel incat sa corespunda cat mai bine scopu!lui de utilizare. Pentru aceasta, el trebuie sa cunoasca perfect conditiile de ex!ploatare ale masinii. Totodata, el trebuie sa realizeze o masina simpla, cu un pret de cost redus, care sa aiba un randament cat mai ridicat si sa necesite cheltuieli de intretinere si de exploatare reduse. 
Aceste conditii dificil de indeplinit au fost realizate cu succes de oamenii de stiinta, in stransa colaborare cu constructorii si cu tehnicienii care exploateaza pompele centrifuge. Teoriile avansate ale acestor cercetatori au fost verificate in laboratoare cu renume mondial si au fost confirmate in practica. 
Constructorul de pompe (ventilatoare) trebuie sa tina seama de urmatorii factori: 
a) Siguranta in functionare: piesele componente sa nu se rupa sau sa sufere deformatii nepermise, intrerupand exploatarea sau chiar producand accidente; sa nu se incalzeasca si sa nu se uzeze prea repede. 
b) Posibilitatile de executie: respectarea regulilor constructive, permitand executarea pieselor cu ajutorul masinilor unelte si a tehnologiilor disponibile. 
c) Economia: masina sa corespunda conditiilor de precizie de fabricatie si sa aiba pretul de cost redus. 
d) Normarea: elementele componente sa corespunda normelor (STAS, ISO, etc.) si prescriptiilor legale. 
e) Dispozitivele de protectie: evitarea pericolelor mecanice, chimice, etc., pentru personalul care exploateaza pompele. 
f) Conditii speciale: pompa sa fie adaptata regimului si locului de exploatare, posibilitatilor de transport, de reparatie si de procurare rapida a pieselor de schimb pe locatiile cele mai indepartate. 
Fenomenele care se produc in pompe sunt complexe. Ele nu pot fi exprimate in totalitate prin formule matematice. De aceea, se fac ipoteze simplificatoare pentru a se obtine ecuatii care pot fi rezolvate matematic. Ecuatiile rezultate prin simplificare, deci prin neglijarea unor fenomene complexe, trebuie totusi sa fie aplicabile la pompele construite. Formulele stabilite teoretic se corecteaza cu ajutorul unor coeficienti empirici, pentru a se obtine rezultate practice. 
Pompa centrifuga poate fi considerata o turbina inversata. Primii constructori de pompe centrifuge au folosit formulele fundamentale de calcul ale turbinelor. Dezvoltarea ulterioara a creat insa o teorie independenta a pompelor centrifuge, bazata pe forta centrifuga. Legile hidraulice fundamentale au fost formulate dupa aparitia masinii.
1.2. Notiuni generale despre reducerea consumului de energie electrica la sistemele de pompare
Obtinerea debitelor de ape necesare pentru satisfacerea utilizatorilor implica, in afara altor materiale, si consumuri de energie care, in conditiile actuale de gospodarire cat mai rationale a energiei, trebuie se fie cat mai reduse. Experienta de proiectare a sistemelor de alimentare cu ape precizeaza consumuri de energie electrica de 60 600 Wh/m3 de apa tratata si livrate consumatorilor. Limitele foarte largi ale intervalului mentionat indica marile disponibilitati existente, inca in conceptia de proiectare a sistemelor de alimentare cu ape in ceea ce priveste asigurarea unor consumuri minime de energie electrica.
Desigur ca in final consumul de energie electrica depinde de specificul sursei de alimentare cu apa, tehnologia de tratare adoptata, sistemul de asigurare a distributiei apei si de modul de gospodarire a apei la utilizatori.
Tinand seama ca pentru a furniza unui utilizator 1 m3 de apa se consuma in medie 0,5 kWh, estimand existenta in tara noastra a 1000 de consumatori medii cu o putere de 400 kW si considerand o functionare de 20 h/zi la toate capacitatea, consumul zilnic de energie este de 8 MWh, ceea ce reclama arderea in centralele electrice a unui milion de tone de carbune anual. Aceste aspecte impun cu necesitate acordarea unei atentii corespunzatoare problemelor energetice in tehnica alimentarilor cu apa.
Se prezinta succint ceteva solutii si discutii generale care trebuie avute in vedere la conceperea unui sistem de alimentare cu ape si care pot asigura reducerea consumurilor de energie electrica.


Fisiere in arhiva (1):

  • Documentare asupra Statiilor de Pompare.docx

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!