Cuprins Lista tabelelor 6 PARTEA I CONSIDERAŢII GENERALE 7 INTRODUCERE 7 CAPITOLUL 1 SUSTENABILITATEA ECOSISTEMELOR PEISAGERE 9 1.1.Definiţie şi conţinut 9 1.2. Ecosisteme sustenabile. Importanţă, scop, necesitate 11 1.3. Factori care asigură sustenabilitatea 13 1.4. Metode de evaluare a sustenabilităţii 14 CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE, ECOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE SPECIILOR DE CONIFERE 16 2.1. Originea şi răspândirea geografică a speciilor de conifere 16 2.2. Principalele specii de conifere din parcuri 16 2.2.1. Genul Abies 18 2.2.2. Genul Pseudotsuga 19 2.2.3. Genul Picea 19 2.2.4. Genul Larix 20 2.2.5. Genul Pinus 20 2.2.6. Genul Juniperus 21 CAPITOLUL 3 PREZENTAREA PARCULUI EXPOZIŢIEI 23 3.1. Scurt istoric 23 3.2. Aşezarea în teritoriu 24 3.3. Compoziţie şi funcţii 24 3.4. Vegetaţia parcului 24 3.5. Condiţii de cadru natural 25 3.5.1. Condiţii pedologice 25 3.5.2. Condiţii climatice 25 PARTEA a II-a CONTRIBUŢII PROPRII 27 CAPITOLUL 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII 27 MATERIALE ŞI METODĂ DE LUCRU 27 4.1. Scopul şi obiectivele 27 4.2. Condiţii naturale în perioada cercetării 28 4.2.1. Solul 29 4.2.1. Condiţii meteorologice 29 4.3. Materialul folosit şi metoda de cercetare 30 4.4. Tehnologia cultivării speciilor de conifere în parcuri 31 CAPITOLUL 5 REZULTATE OBŢINUTE ŞI CONCLUZII 34 5.1. Rezultate obţinute 34 5.2. Concluzii 38 Bibliografie 40 Lista tabelelor Tabelul 4.1 Temperaturi medii lunare pe anul 2010, comparativ cu media multianuală din perioada 2000-2009 30 Tabelul 4.2 Precipitaţii medii lunare pe anul 2010 şi media multianuală pe anii 2000-2009, Iaşi 30 Tabelul 4.3 Numărul mediu lunar al zilelor cu cer noros în perioada 2000-2009 la Iaşi 31 Tabelul 4.4 Numărul mediu lunar al zilelor cu cer senin în perioada 2000-2009 la Iaşi 31 Tabelul 5.1 Caracterizarea generală a speciilor din Genul Abies, Familia Pinaceae 35 Tabelul 5.2 Caracterizarea generală a speciilor din Genul Picea, Familia Pinaceae 36 Tabelul 5.3 Caracterizarea generală a speciilor din Genul Pinus, Familia Pinaceae 36 Tabelul 5.4 Caracterizarea generală a speciilor din Genul Thuja, Familia Cupressaceae 37
PARTEA I CONSIDERAŢII GENERALE INTRODUCERE Din nefericire, majoritatea oraşelor din lume îşi reduc volumul de spaţii verzi din interiorul teritoriului. Oraşele din estul Statelor Unite, de exemplu, au pierdut 30% din copaci în ultimii 20 ani. Clădirile şi drumurile au prioritate, transformând unele zone în ecosisteme de asfalt, care sunt chiar mai lipsite de viaţă decât deşerturile. În România, Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane precizează că prin spaţiu verde se înţelege zona verde din cadrul oraşelor şi municipiilor, definită ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee). Prin această lege se reglementează administrarea spaţiilor verzi, ca obiective de interes public, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei. Spaţiul public este o parte esenţială a moştenirii urbane, un element puternic în înfăţişarea arhitecturală şi estetică a oraşului, joacă un rol educaţional important, este semnificativ din punct de vedere ecologic, este important prin interacţiunea socială, vine în sprijinul dezvoltării comunităţii şi este încurajator pentru obiective şi activităţi economice. Ajută la reducerea tensiunii inerente şi a conflictului din zonele deprivate ale arealelor urbane; are un rol important în oferta de facilităţi pentru nevoile recreaţionale şi de petrecere a timpului liber a comunităţii şi are o valoare majoră în îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, ajută la renaşterea economic a oraşelor, nu numai prin crearea locurilor de muncă, dar şi printr-o creştere a atractivităţii oraşului, ca un loc pentru investiţii şi afaceri şi areale rezidenţiale căutate. Vegetaţia lemnoasă, în special cea de confere, reprezintă scheletul unei compoziţii peisagere, fie parc, grădină individuală sau botanică, ori scuar conferindu-le perenitate în timp, verticalitate, cuprindere şi continuitate în spaţiu. Vegetaţia creează volumele, formele, culorile cele mai armonioase şi cele mai perfecte modele de construcţii arhitecturale şi tehnice. Importanţa speciilor de conifere rezultă din rolul pe care îl au toate plantele în natură pentru îmbunătăţirea condiţiilor climatice din centrele populate şi în ultimul timp, mai ales prin rolul pe care îl au în combaterea poluării, ca şi de diminuare sau amortizare a zgomotelor. Adunate de om şi grupate în spaţii verzi, coniferele îşi multiplică aspectele de utilitate, ele influenţând vizibil microclimatul centrelor populate. Clima unei localităţi este determinată de temperatură, umiditate, presiune atmosferică, viteza şi direcţia vântului, insolaţie şi nebulozitate. În cadrul aceleiaşi localităţi se creează un microclimat determinat de relief, raportul dintre suprafeţelor ocupate de vegetaţia arborescentă, în special de conifere, suprafeţele deschise şi de construcţii, nivelul apei, suprafaţa bazinelor cu apă.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
