Evaziunea Fiscala in Contextul Integrarii Romaniei in Uniunea Europeana

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE.4
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA SISTEMULUI FISCAL ACTUAL IN ROMANIA.6
1.1. Teorii contemporane privind fiscalitatea.6
1.2. Principiile unui sistem fiscal optimal.7
1.3. Justificarea legitimitatii impozitului si consimtirea la plata acestuia.11
1.4. Evolutia nivelului si structurii prelevarilor fiscale in Romania si in tarile membre ale Uniunii Europene.15
1.4.1. Evolutia gradului de fiscalitate in Romania, in perioada 1995-2005.15
1.4.2. Evolutia gradului de fiscalitate in tarile membre ale Uniunii Europene, in perioada 1995-2003.17
1.4.3. Structura prelevarilor fiscale in Romania, in perioada 1995-2005.18
1.4.4. Influenta presiunii fiscale asupra incasarii veniturilor fiscale. Curba Laffer pentru Romania.20
1.5. Necesitatea implementarii acquis-ului comunitar in legislatia fiscala romaneasca.25
1.5.1.Scurt istoric al relatiilor Romaniei cu Uniunea Europeana.25
1.5.2.Acquis-ul comunitar in domeniul impozitarii.26
1.5.3.Indeplinirea cerintelor privind preluarea legislatiei comunitare in domeniul impozitarii.30
CAPITOLUL II
EVAZIUNEA FISCALA-CONTINUT SI FORME DE MANIFESTARE
IN ROMANIA.34
2.1. Evaziunea fiscala la adapostul legii (licita).34
2.2. Evaziunea fiscala sau frauda fiscala (ilicita).36
2.3.Economia subterana.37
2.2.1.Munca la negru.37
2.2.2.Activitatile criminalitatii economice.38
2.4. Mecanismele evaziunii fiscale in Romania.38
2.5. Analiza structurii evaziunii fiscale identificate, in Romania, in perioada 1995-2005.43
2.5.1.Structura evaziunii fiscale identificate, pe categorii de venituri fiscale si categorii de contribuabili.47
2.5.2. Structura evaziunii fiscale identificate, pe unitati administrativ-teritoriale.49
2.5.3. Structura evaziunii fiscale identificate, pe domenii de activitate.51 
2.5.4. Structura sumelor atrase suplimentar la buget in urma identificarii cazurilor de evaziune fiscala.53
2.6. Estimarea nivelului evaziunii fiscale in Romania.54
2.6.1.Estimarea evaziunii fiscale manifestate la nivelul economiei ,,de suprafata".55
2.6.2.Estimarea evaziunii fiscale manifestate la nivelul economiei subterane.57
2.6.3.Centralizarea rezultatelor.58
CAPITOLUL III
EVAZIUNEA FISCALA INTRE CAUZE SI EFECTE.59
3.1. Factori favorizanti ai fenomenului evazionist (economiei subterane).59 
3.1.1. Nivelul presiunii fiscale.59
3.1.2. Comportamentul socio-uman.59
3.1.3. Multitudinea reglementarilor si birocratia.60
3.1.4. Cauze politice.61
3.1.5. Nivelul de dezvoltare economica.62
3.1.6. Cauze tehnice.62
3.1.7. Coruptia.63
3.2. Efectele evaziunii fiscale.65
3.2.1. Efecte asupra formarii veniturilor statului.65
3.2.2. Efecte economice.65
3.2.3. Efecte sociale.66
CAPITOLUL IV
CADRUL JURIDIC SI INSTITUTIONAL ROMANESC DE COMBATERE A EVAZIUNII FISCALE.68
4.1. Prevederi legislative curente ale Romaniei in domeniul combaterii evaziunii fiscale.68
4.2. Evaziunea fiscala nationala in context comunitar.72
4.2.1.Acquis-ul comunitar in domeniul fraudei si evaziunii fiscale.72
4.2.2.Protejarea intereselor financiare comunitare in Romania.75
4.3. Importanta controlului financiar-fiscal in combaterea fenomenului evazionist.78
4.3.1.Inspectia fiscala-atribut exclusiv al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.78 
4.3.1.1.Obiectul si functiile inspectiei fiscale.80
4.3.1.2. Organizarea si desfasurarea inspectiei fiscale.81
4.3.2.Organe cu atributii privind combaterea evaziunii fiscale.84
4.3.2.1.Agentia Nationala de Administrare Fiscala.84
4.3.2.1.1.Departamentul de Control Financiar- Fiscal.86
4.3.2.1.2.Garda Financiara.88
4.3.2.1.3.Autoritatea Nationala a Vamilor.90
4.3.2.2.Directia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Politiei.92
INCHEIERE.93
BIBLIOGRAFIE.97


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
In orice economie, scopul principal al unui sistem fiscal este de a constitui o sursa stabila si solida de venituri publice. Pe de alta parte, un sistem fiscal trebuie sa aiba ca obiective sustinerea dezvoltarii economice a tarii si sprijinirea categoriilor sociale defavorizate. 
Realizarea acestor obiective trebuie sa fie insotita de preocuparea permanenta a administratiei fiscale pentru cresterea eficientei sale. In acest proces, un factor de o importanta deosebita este reprezentat de reducerea evaziunii fiscale, in conditiile in care aceasta contribuie la diminuarea eficientei structurilor statale, fiind in acelasi timp un factor generator de coruptie.
Prezenta atat in cadrul economiei de suprafata, cat si la nivelul economiei subterane, unde fenomenul este generalizat, evaziunea fiscala a atins, in ultimii ani, in Romania, dimensiuni relativ mari.
Desigur, acest fenomen nu este specific doar Romaniei, sau doar tarilor cu o economie de piata in formare (cum a fost cazul tarii noastre, in perioada de dupa 1989). 
Fenomen tot atat de vechi pe cat este insasi existenta impozitului propriu-zis, evaziunea fiscala nu are granite de timp sau de spatiu. Cu toate acestea, amploarea acestui fenomen prezinta diferente sensibile de la o tara la alta, in general considerandu-se ca in tarile cu economii dezorganizate, instabile, unde coruptia se manifesta din plin, economia subterana si evaziunea fiscala sunt la ele acasa.
Evaziunea fiscala are consecinte, in primul rand, la nivel macroeconomic, constand in privarea statului de veniturile cuvenite, prin aceasta diminuandu-se posibilitatile de manevra in economie si in domeniul social.
Pe de alta parte, intreprinderile care se sustrag platii impozitelor, avand costuri mai mici, vor face o concurenta neloiala agentilor economici care-si indeplinesc obligatiile fiscale, distorsionand,
astfel, bunul mers al mecanismelor pietei libere, subminand unele domenii de activitate.
Considerata, de unii analisti economici, o ,,manifestare bruta a democratiei", evaziunea fiscala ar avea, in unele viziuni, efecte favorabile pentru prosperitatea unei natiuni. ,,In urma evaziunii fiscale s-ar putea sa aiba de castigat economia in ansamblul ei, daca eficienta cu care sunt utilizate resursele rezultate din evaziune este mai mare decat cea pe care ar fi obtinut-o guvernul pentru aceste fonduri" .
Astfel, daca pe termen scurt evazionistii au de castigat, iar statul (puterea publica) a pierdut, chiar mai mult decat o nerealizare a resurselor bugetare, pe termen lung, au de pierdut si ceilalti contribuabili care nu au recurs la evaziune fiscala, printr-o posibila crestere a sarcinii fiscale a acestora, ceea ce ii poate determina si pe acestia, intr-un final, sa apeleze la evaziune fiscala. 
Acceptarea si generalizarea acestui fenomen, insa, ar insemna, fara doar si poate, acceptarea suprimarii, in timp, a statului, ori acest lucru este, in epoca moderna, imposibil, avand in vedere faptul ca ,,niciodata si nicaieri in lume, initiativa privata nu a fost capabila sa asigure, ea singura, echilibrul social si economic al unei natiuni" . Existenta statului, in epoca moderna, este impusa de rolul acestuia, in primul rand, pe plan social si economic, exercitat prin mecanismul bugetar, respectiv prin politica de cheltuieli si de procurare a veniturilor publice.
Prin urmare atitudinea cea mai eficienta fata de fenomenul evazionist este aceea de a realiza o buna administrare a lui, la nivelul identificarii, previzionarii, controlului si valorificarii acestuia.
Trecand de la abordarea conceptuala a notiunilor de sistem fiscal, politica fiscala, presiune fiscala, economie subterana si evaziune fiscala la analiza cauzelor si implicatiilor, mai ales la nivel
macroeconomic, ale fenomenului evazionist, in tara noastra, lucrarea de fata este o incercare de a trata fenomenul evaziunii fiscale in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
In a doua parte a lucrarii s-a realizat o analiza a evaziunii fiscale identificate, in Romania, din punct de vedere al nivelului si structurii acesteia, pe baza datelor oficiale obtinute in urma activitatii de control fiscal, urmarindu-se in final o incercare de dimensionare a sumelor totale sustrase bugetului public, atat ca sume absolute cat si ca ponderi in deficitul bugetului general consolidat si in produsul intern brut.
Ultima parte a lucrarii abordeaza subiectul transpunerii aquis-ului comunitar in legislatia romaneasca privind combaterea evaziunii fiscale, in noile conditii ale integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana, prin prisma interesului extern de protejare a intereselor financiare ale acesteia.
Doresc sa multumesc, cu aceasta ocazie, Domnului Profesor Universitar Doctor Beju Viorel pentru indrumarea meticuloasa si pertinenta pe care mi-a oferit-o, pe tot parcursul anilor in care i-am fost studenta si masteranda, precum si tuturor profesorilor care au contribuit la formarea mea profesionala.
CAPITOLUL I
CARACTERIZAREA SISTEMULUI FISCAL ACTUAL IN ROMANIA
1.1. Teorii contemporane privind fiscalitatea
Teoria economica si practica politica au impus, in timp, doua mari abordari fiscale, strans legate de conceptiile privitoare la rolul statului in economie. 
Acele teorii economice si doctrine politice care se axeaza pe stimularea liberei initiative, cu mentinerea unui rol redus al statului in economie sunt, in mod clar, adeptele unei fiscalitati reduse, considerand ca orice forma suplimentara de impunere inseamna, de fapt, reducerea capacitatii private de decizie pentru investitie si consum, decizie considerata a fi, din start, mult mai eficienta decat cea a statului ,,nivelator". 
Aceste teorii au fost dezvoltate, in perioada postbelica, de adeptii neoclasicismului economic, curent reprezentat, in special, de profesorul Milton Friedman , si a devenit parte a doctrinei politice, in special, pentru partidele conservatoare din lumea anglo-saxona .
In viziune neoclasica impozitul este perceput, mai degraba, ca o variabila financiara decat ca o variabila instrumentala. Spre deosebire de keynesisti, care sunt preocupati de gasirea unei rate a presiunii fiscale susceptibile sa permita realizarea obiectivelor macroeconomice (cum ar fi, de exemplu, utilizarea deplina a fortei de munca), neoclasicii se preocupa mai ales de determinarea modalitatilor optime de finantare a cheltuielilor publice, adica de obtinerea unei structuri fiscale optime. Problema consta in gasirea acelui impozit care sa perturbe, cat mai putin posibil, mecanismele pietei. Numai in asemenea conditii, se afirma, impozitul poate fi utilizat ca o variabila de politica economica.


Fisiere in arhiva (2):

  • Evaziunea Fiscala in Contextul Integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.doc
  • Prezentare Power Point.ppt

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!