Introducere 4 Capitolul I 11 Teoria formǎrii şi transformǎrii Alianţei Nord-Atlantice 11 Implicaţiile anarhiei 11 Nevoia de securitate 13 Balanţa de putere 14 Balansare vs. Aliniere 16 NATO dupǎ Rǎzboiul Rece – O comunitate de securitate 22 Capitolul II 28 Concepte strategice 28 Stadiul actual al transformarii Aliantei 28 Parteneriatului Euro-Atlantic – adaptare si transformare 30 Conceptul Strategic al NATO 1991 32 Conceptul Strategic al NATO 1994 32 Conceptul Strategic al NATO 1999 34 Conceptul Strategic al NATO 2002 35 Conceptul Strategic al NATO 2010 35 Conceptul Strategic al NATO 2012 37 Capitolul III 39 Intervenţia NATO ȋn Kosovo din 23 martie 1999 39 Originile conflictului 39 Venirea lui Sloboda Milosevic la putere 41 Occidentul ȋn faţa problemelor din Kosovo 43 Acţiunea comunitǎţii de securitate NATO 46 Concluzii 54 Bibliografie 58
Introducere Ȋn lumea contemporanǎ existǎ numeroase conflicte şi probleme nerezolvate care pun ȋn pericol securitatea internaţionalǎ. Aceastǎ securitate sau mai degrabǎ spus echilibru al sistemului internaţional a fost asigurat ȋn timpul Rǎzboiului rece de balanţa de putere. Mai exact echilibrul a fost dictat de cei doi mari poli de putere ȋnvingǎtori ȋn al doilea Rǎzboi Mondial şi anume SUA şi URSS. Este foarte adevǎrat faptul cǎ nu au fost singurele state care au ieşit victorioase dar puterea unuia dintre ele era la acelaşi nivel sau dacǎ nu chiar mai mare decȃt o putere cumulatǎ a celorlalte state. Acest lucru a condus la formarea Alianţei Nord-Atlantice ȋn 1949 care era vǎzutǎ ca un instrument prin care se ȋncearcǎ protejarea statelor vest Europene. Acesta este unul din motivele pentru care am ales ca temǎ de cercetare formarea NATO şi transformarea Alianţei dupǎ 1990. Este foarte adevǎrat cǎ formarea Alianţei Nord-Atlantice poate fi analizatǎ din mai multe perspective. Eu am ales sǎ analizez formarea alianţei NATO din perspectivǎ realistǎ. Realiştii sunt de pǎrere cǎ statele formeazǎ alianţe pentru a-şi asigura propria securitate. NATO a existat sub aceastǎ formǎ pȃnǎ la destrǎmarea URSS, moment dupǎ care s-a vǎzut pusǎ ȋn faţa unei probleme şi anume identificarea viitorului alianţei. Ca urmare s-a trecut la redefinirea alianţei care din punctul de vedere al constructiviştilor a condus la transformarea NATO ȋntr-o comunitate de securitate. Acest subiect legat de transformare este unul de larg interes astfel existǎ pǎreri pro şi contra faptului cǎ NATO s-a transformat. La ȋnceputul Rǎzboiului rece chiar dacǎ se afişa o ȋncredere ȋn strategia militarǎ occidentalǎ nou formatǎ prin crearea NATO, alianţa era vazutǎ mai degrabǎ ca avȃnd o mai mare importanţǎ politicǎ decȃt militarǎ Nu putem spune cǎ este cu totul adevǎrat dar este foarte posibil ca strategiile militare sǎ aibǎ ca substrat acţiunile politice. Dacǎ nu erau implicaţii politice este foarte greu de crezut cǎ era posibilǎ formarea Alianţei Nord-Atlantice. Edward Kolodziej spre exemplu este de pǎrere cǎ toate aspectele legate de securitate sunt probleme politice De aici este foarte uşor sǎ ne dǎm seama cǎ NATO odatǎ ce are ca scop asigurarea securitǎţii, constituie şi o problemǎ politicǎ. Vom reveni puţin asupra problematicii formǎrii Alianţei. Putem spune despre aceasta cǎ a avut douǎ obiective: protejarea occidentului de expansiunea sovieticǎ şi comunistǎ şi ȋn acelaşi timp de orice fel de pericole. Existenţa pericolului strategic a impus subordonarea tuturor celorlalte probleme. Ȋn acest fel se poate explica faptul cǎ au fost perioade cȃnd NATO a trebuit sǎ accepte ȋn alianţǎ şi state care la momentul respectiv cu greu puteau fi considerate ca fiind cu adevǎrat democratice Avȃnd ca scop asigurarea securitǎţii membrilor sǎi, NATO a avut un aport destul de important la menţinerea unei stǎri care nu era foarte belicoasǎ şi totodatǎ a contribuit la cȃştigarea unei competiţii pe care nici ideologia, nici instituţiile şi ȋn final nici economia taberei adverse nu era ȋn mǎsurǎ sǎ o susţinǎ. Ȋn aceeaşi ordine de idei putem spune cǎ a fost vorba şi de un conflict al civilizaţiei şi culturii, determinat totodatǎ de regulile esenţiale ale vieţii internaţionale şi al modului de guvernare. Situaţia realǎ a lucrurilor ȋn sistemul internaţional s-a schimbat dupǎ ce pericolul care a dus la formarea Alianţei Nord-Atlantice a dispǎrut odatǎ cu cǎderea Cortinei de Fier. Ȋn mod automat a apǎrut şi o ȋntrebare care este pusǎ ȋn discuţie tot mai des şi anume dacǎ Alianţa mai are sens sau dacǎ va avea capacitatea sǎ se redefineascǎ. Rǎspunsul cel mai adecvat este acela cǎ NATO mai are sens sǎ existe pentru cǎ schimbarea produsǎ actualizeazǎ interesele strategice. Prin pierderea adversarului puternic şi foarte bine localizat strategic se poate crede cǎ dispar motivele pentru care starea realǎ a lucrurilor ar fi putut sǎ determine NATO sǎ scadǎ preţul valorilor pe care le apǎrǎ sau ȋn cel mai rǎu caz sǎ renunţe la principiile sale fundamentale. Dar nu s-a ȋntȃmplat asta, ci dimpotrivǎ doreşte sǎ aplice din plin aceste principii. Ȋn acelaşi timp dǎ dovadǎ de o capacitate de readaptare dupǎ ce mediul internaţional de securitate pentru care a fost format s-a schimbat.
ACHCAR Gilbert, Noul rǎzboi rece, lumea dupǎ Kosovo, Editura Corint, Bucureşti, 2002. ADLER, Emanuel BARNETT, Michael, Security Communities,Cambridge University Press, Cambridge, 1998, . BELTRAN Jaques, BOZO Frederic, Etats-unis – Europe: reinventer l’Alliance, IFRI, Paris, 2001. BLIN Arnaud, CHALIOND Gerard, GERE Francois, Puteri şi influenţe, anuar de geopoliticǎ şi geostrategie 2000-2001, Editura Corint, Bucureşti, 2001. BUZAN Barry, LITTLE Richard, Sistemele internaţionale şi istoria lumii, Editura Polirom, Iaşi 2003, CARAGEA,Cornel Europa ȋntre integrare şi fragmentare-,,Precedentul Kosovo’’ şi viitoarea arhitecturǎ politicǎ europeanǎ, Editura Top Forum, Bucureşti, 2009. COURTOIS, Stephane Dicţionarul comunismului, Editura Polirom, Iaşi, 2008. DAŞCONICI Nicolae, GHELNEGEANU Mihail, BOLINTINEANU Alexandru, ONU organizare şi funcţionare, Editura Academiei Republicii Populare Romȃne, Bucureşti 1962 DUROSELLE Jean-Baptiste, KASPI Andre, Istoria relaţiilor internaţionale- 1948 pȃnǎ ȋn zilele noastre, Vol.II, Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice, Bucureşti, 2006.. FIDLER, Jiri, MARES Petr, Istoria NATO, Editura Institutul European, 2005 FRANCOIS DE ROSE, Al treilea rǎzboi mondial nu a avut loc-NATO şi pacea, Editura Nemira, Bucureşti 1998. FRIDMAN Julian, BLADEN Christopher si ROSEN Steven, Alliance in International Politics, Boston, 1970 Fundaţia naţionalǎ pentru romȃnii de pretutindeni. Centrul de analizǎ si documentare, Razboi ȋn Balcani: Iugoslavia: primǎvara sȃngeroasǎ la sfȃrşit de secol ȋn Balcani, Editura Aldo Press, Bucureşti, 1999. GALLAGHER, Tom, Balcanii ȋn noul mileniu ȋn umbra rǎzboiului şi a pǎcii, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. GELLMAN Burton, The path of the crisis, International Herald Tribune, 19 aprilie 1999. GRIFFITHS Martin, Relaţii internaţionale, şcoli, curente, ganditori, Editura Ziua,Bucureşti, 2003. GUZZINI Stefano, Realism şi relaţii internaţionale, Editura Institutul European,Iaşi, 2000, JARKA Beatrice Onica, Structuri de cooperare interguvernamentalǎ instituţionalizatǎ, Ed. C.H. Beck, 2009, KALDOR, Mary The Imaginary War. Understanding the East
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
