Garantiile Personale in Dreptul Civil

Cuprins disertatie Cum descarc?

Capitolul 1. Dispozitii generale cu privire la garantiile personale.
1.1. Comparatie intre garantiile personale si garantiile reale.
1.2. Functiile garantiilor.
Capitolul 2. Fidejusiunea.
2.1. Notiunea si felurile fidejusiunii.
2.2. Notiunea de garantie personala in vechiul drept comparat.
2.3. Garantiile personale privite din punct de vedere diacronic.
2.4. Caracterele juridice ale fidejusiunii.
2.5. Conditiile de valabilitate ale contractului de fidejusiune.
2.5.1 Obiectul contractului de fidejusiune.
2.5.2 Conditia solvabilitatii.
2.5.3. Conditia domiciliului.
2.6. Efectele fidejusiunii.
2.6.1. Raporturile dintre creditor si fidejusor.
2.6.2 Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal.
2.6.3. Raporturile dintre fidejusori.
2.7. Stingerea fidejusiunii.
2.7.1 Stingerea fidejusiunii pe cale principala.
2.7.2 Stingerea fidejusiunii pe cale indirecta.
2.8. Reguli specifice fiecarui tip de fidejusiune.
Capitolul 3. Garantiile autonome.
3.1. Scrisoarea de garantie.
3.2 Scrisoarea de confort.
Capitolul 4. Concluzii.


Extras din disertatie Cum descarc?

Capitolul 1
Dispozitii generale cu privire la garantiile personale
Ratiunea finala a existentei oricarei obligatii este executarea ei. Garantarea obligatiei
constituie o masura de asigurare a acestei executari.
La momentul nasterii raportului juridic obligational certitudinea creditorului cu
privire la realizarea dreptului sau de creanta este relativa, in sensul ca aceasta realizare nu
depinde in mod exclusiv si absolut de vointa sa, ci este un drept de a ajunge la lucru prin
intermediul vointei unei alte persoane, anume debitorul. Este posibil insa ca acesta
(debitorul) sa nu-si indeplineasca indatorirea ce-i incumba. De aceea creditorul stie, sau ar
trebui sa stie inca de la inceputul raportului obligational ca, daca debitorul nu-si executa de
bunavoie obligatia, va putea sa-l constranga fie la o executare in natura, fie la o executare
prin echivalent.
Totodata, creditorul mai stie ca, desi legea ii da dreptul la urmarirea intregului
patrimoniu al debitorului, precum si dreptul de a lua anumite masuri destinate sa asigure
conservarea patrimoniului debitorului (obtinerea unui sechestru asigurator, interventia in
procesele de imparteala ale debitorului, actiunea in declararea simulatiei, intreruperea unei
prescriptii ce curge impotriva debitorului), sau sa actioneze pentru a inlatura neglijenta sau
actele frauduloase ale debitorului, ori dreptul de a cere executarea silita asupra bunurilor
aflate in patrimoniul debitorului la data urmaririi, toate aceste masuri nu vor putea determina
intotdeauna transformarea probabilitatii realizarii creantei in certitudine. Toate aceste
mijloace juridice prezentate mai sus pot avea efecte pozitive pentru creditor in anumite
situatii, dar pot exista cazuri in care creditorul gaseste un patrimoniu golit sau saracit de
elemente active.
Garantiile au fost definite1 ca fiind ansamblul mijloacelor juridice care, dincolo de
limitele dreptului de gaj general si in plus fata de acest drept confera creditorului garantat
anumite prerogative suplimentare care constau fie intr-o prioritate fata de ceilalti creditori, fie
in posibilitatea ca, in caz de neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca pe o alta
persoana care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.
In unele lucrari de specialitate2 notiunea de garantie este luata intr-un sens mai larg,
cuprinzandu-se in ea nu numai garantiile propriu-zise. Astfel, prin garantii ale creditorului ar
trebui sa intelegem ,,toate acele mijloace tehnice, extrinseci raportului de obligatie, dar care
vin sa se alature acestuia, pentru a contribui la conservarea anumitor bunuri in vederea
executarii silite, la asigurarea executarii reale a obligatiei sau la despagubirea creditorului, in
cazul in care executarea reala nu mai are loc". Din aceasta definitie se deduce urmatoarea
clasificare a garantiilor:
a. Garantii preventive (dreptul de retentie, indisponibilizarea unor bunuri).
b. Garantii ale executarii reale (clauza penala si arvuna).
c. Garantii propriu-zise sau reparatorii (fidejusiune, garantii reale, privilegii).
Aceasta definitie are un caracter general si este de natura sa extinda sfera notiunii de
garantie, fara limite bine precizate.
Nici clauza penala si nici arvuna nu sunt cuprinse in notiunea de garantie, desi,
ambele contribuie la executarea obligatiei3.
In cazul clauzei penale, cel care nu-si executa obligatia va trebui sa plateasca suma
prestabilita, care reprezinta evaluarea globala a prejudiciului, fara ca cealalta parte,
creditorul, sa fie dator sa faca dovada directa a prejudiciului suferit. Amenintarea platii
acestei sume ar constitui elementul de garantie a executarii, caracteristic clauzei penale.
In cazul arvunei, daca executarea obligatiei nu a avut loc din cauza celui care a platit
arvuna , acesta nu mai poate cere restituirea ei, iar daca executarea este imputabila celui care
a primit arvuna, trebuie sa o restituie indoit.
In functie de obiectul lor sistemele de drept cunosc doua mari categorii de garantii:
personale si reale. Garantiile personale sunt fidejusiunea, garantiile autonome (scrisoarea de
confort, scrisoarea de garantie bancara), precum si alte garantii anume prevazute de lege.
Garantiile reale sunt gajul, ipoteca si dreptul de retentie.


Fisiere in arhiva (1):

  • Garantiile Personale in Dreptul Civil.pdf

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!