INTRODUCERE 1 Capitolul 1. Creşterea importanţei raporturilor interculturale în economia globală 1.1 Informaţii generale despre globalizare 2 1.1.1 Caracteristicile globalizării 5 1.1.2 Consecinţe ale globalizării 6 1.2 Internationalizarea 8 1.2.1 Interţionalizarea afacerilor şi organizaţiilor în contextul globalizării 10 1.2.1.1 Internaţionalizarea afacerilor 10 1.2.1.2. Globalizarea economiei mondiale 11 1.2.1.3 Stadiile internaţionalizării afacerilor 13 1.2.2 Internaţionalizarea organizaţiilor 14 Capitolul 2. Diversitate interculturală 2.1 Conceptul de cultură 17 2.2. Cultura si coexistenta acestia intr-o singura tara 17 2.2.1. Elementele culturii si caracteristicile acesteia 19 2.2.1.1. Elementele culturii 19 2.2.1.2. Caracteristicile culturii 22 2.3. Culturi naţionale şi culturi corporatiste 23 2.3.1. Cultura naţională 24 2.3.1.1 Caracteristicile culturii nationale 24 2.3.1.2 Schimbarea culturală 25 2.3.2 Cultura corporatistă (organizatională) 27 2.3.3 Influenţa culturii organizaţionale asupra culturii naţionale 29 Capitolul 3. Impactul diversitaţii culturale asupra practicilor de afaceri 3.1 Diversitatea culturală 31 3.2 Avantajele şi dezavantajele diversitaţii culturale 31 3.3 Importanţa cunoaşterii şi valorificării diversitaţii culturale din perspectiva afacerilor 33 3.4 Imortanţa diversitaţii culturale în dezvoltarea economică şi socială şi în menţinerea identităţii locale 39 CONCLUZII 41 BIBLIOGRAFIE 44
INTRODUCERE Globalizarea este o temă care provoacă reacţii puternice şi mai puţin obişnuite. Şi asta, poate, din pricina că globalizarea, plasând sistemul economic dincolo de graniţele unui singur stat, ne forţează, de fapt, să ne dăm seama ce simţim cu adevărat în legatură cu mâna invizibilă. Dacă privim pieţele ca fiind în esenţă un lucru bun, aunci capacitatea globalizarii de a produce avuţie – îndeosebi puterea ei de a ridica rapid ţările sărace şi de a le aduce în lumea modernă - ne poate încânta peste măsură. Dacă pe de altă parte, nu avem absolut deloc încredere în pieţe – daca suntem iniţial refractari în a îngadui ca fie şi o economie interna să fie condusă de interese personale - , atunci perspectiva unui sistem de piaţa care depaşeşte orice posibilitate de control din partea unui guvern ne umple de teamă. Globalizarea nu numai că a devenit unul dintre cele mai la modă cuvinte pentru politicieni, oameni de afaceri , lideri sindicali şi economisti deopotriva, ci acest cuvânt s-a transformat totodata ân ţap isapăşitor pentru tot ceea ce merge prost în lume. În percepţia multor politicieni şi cetăţeni din ţaările în curs de dezvoltare , globalizarea este parte învinuită n crizele financiare şi influenţă negativă, întrucât capitalul investit în economiile cu potenţial este retras brusc la primul semn de slăbiciune politică sau economică. Pentru multe sindicate şi partide politice din lumea dezvoltată, globalizarea este de acuzat pentru că distruge joburile şi face să crească inegalitatea veniturilor, deoarece competiţia internaţionala aduce cu ea ‚,dumping-ul social” din ţările cu salarii mici şi condiţii de muncă inumane. Multe guverne blamează globalizarea pentru rapida pierdere a suveranitaţii naţionale, întrucat ele işi dau seama că statele şi guvernele işi diminuează puterea şi autoritatea în faţa creşterii nestăvilite şi a influenţei pieţelor finanicare şi a corporaţiilor multinaţionale. În cadrul unei abordări interculturale, cel care vrea sa înţeleagă fenomene culturale exprimate într-o altă limbă trebuie să aibă conştiinţa apartenenţei la propria cultură. Cel mai adecvat mod de a dobândi o asemena conştiinţă constă în compararea propriei culturi cu o alt cultură. Această metodă implică o atitudine deschisă faţă de o altă cultură şi capacitatea de a relativiza valorile propriei culturi. Lucrarea de faţă se adreseaza celor interesati de abordarea interculturala si importanţa ei in contextul internaţionalizării şi globalizării afacerii. CAPITOLUL 1 Creşterea importanţei raporturilor interculturale în economia globală 1.1 Informaţii generale despre globalizare Globalizarea este un proces complex de dimensiuni multiple, de manifestări contradictorii, care desemnează la nivel planetar tipul de producţie si de consum specific capitalismului, liberalizarea schimburilor comerciale, intensificarea procesului investiţional şi creşterea importanţei fluxurilor de capital pentru competiţia internaţională. Globalizarea divide şi uneşte în egală măsură, iar cauzele diviziunii sunt identice cu cele care promovează uniformitatea lumii. În paralel cu ridicarea la nivel planetar a afacerilor, comerţului, informaţiilor, s-a pus în mişcare un proces de localizare, de fixare în spaţiu. Procesul globalizării pune acut problema raporturilor local-global la nivelul fiecărei naţiuni. O dată cu conştientizarea societăţii globale şi pe măsura angrenării în mecanismele ei, posibilitatea unor decizii izolate devine din ce în ce mai redusă pentru comunităţi şi naţiuni. Indivizii, grupurile, comunităţile şi naţiunile nu se pot sustrage acestui proces care universalizează comportamente, moduri de a gândi şi de a acţiona, stiluri de viaţă sau ameninţări de orice natură. Fiind un fenomen actual, controversat şi cu reverberaţii în toate domeniile vieţii, globalizarea suscită extrem de multe analize. Sfera acestui concept se extinde asupra unor aspecte extrem de diverse, ce ţin de luarea deciziilor politice la nivel naţional, abordarea globală a problemelor de securitate şi pace, probleme economice şi ecologice sau aspecte legate de identitatea etnoculturală. Globalizarea, acest sistem complex si in rapidã dezvoltare de piete integrate, comert international, investitii internationale, corporatii multinationale, convergentã a tehnologiilor oferã nebãnuite oportunitãti pentru domeniul culturii. Dar existã si numeroase puncte de vedere potrivit cãrora reprezintã un factor de risc pentru culturile si identitãtile nationale si locale/comunitare.
Guillermo de la Dehesa – Învingatori şi învinşi în globalizare, Ed.Historia 2007 Prof. Univ. Dr. Sorin Burnete – Internţionalitate şi interculturalitate, Suport curs George Soros – Globalizarea, Ed. Polirom 2002 Nicolae Râmbu, Comunicare interculturală, Suport de curs Liviu Maha, Relaţii economice internaţionale, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, 2006, Suport de curs Prof. Univ. Dr. Bogdan Ioan – Management internţional , Suport curs
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
