INTRODUCERE 4 CAPITOLUL I 1.1.Premisele apariţiei pieţei bursiere 6 1.2. Caracteristicile bursei ca piaţa 6 1.3. Funcţiile burselor de mãrfuri 8 1.4.Avantajele conferite de participarea la comerţul de bursã 11 CAPITOLUL II 2.Contractele tranzacţionate la bursele de mãrfuri din lume 14 2.1 Contractele Forward 14 2.2. Contractele Futures 17 2.2.1.Principalele caracteristici ale contractului futures 18 2.2.2.Elementele Contractului Futures: 18 2.2.3. Principalele contracte futures pe active financiare 20 2.2.4. Tranzacţionarea contractelor futures 21 2.2.5. Comparaţie între principalele caracteristici ale contractelor Foward şi Futures 22 2.3.Contractele cu optiuni (OPTIONS) 22 2.3.1. Principalele caracteristici ale contractului cu opţiuni 24 2.3.2. Tipuri de optiuni 24 2.3.3.Exercitarea contractelor cu opţiuni 26 2.3.4. Contracte cu opţiuni pe futures 29 CAPITOLUL III 3.Studiu de caz: România/China-India 32 3.1 China 32 3.1.1 Structura şi caracteristicile pieţei de capital a Chinei 32 3.1.2 Procesul de reformã şi liberalizare a pieţei de capital a Chinei 40 3.2 India 42 3.3România 43 3.3.1.Bursa si tranziţia la economia de piaţã 46 Concluzii 52 Bibliografie 56
Pornind de la limbajul comun, denumirea de bursã reprezintã o alocaţie, iar din punct de vedere etimologic aceastã denumire provine din grecescul “bursa” semnificând sãculeţ cu bani. Din punct de vedere economic, bursa reprezintã o piaţã unde au loc tranzacţii bursiere dupã o anumitã procedurã reglementatã. Schimburile, tranzacţiile se cunosc din cele mai vechi timpuri şi se efectuau, la început, sub formã de troc. Ulterior, regele Lidiei din Asia Micã a înlocuit trocul tradiţional printr-un schimb de mãrfuri contra unor piese din argint şi aur. În Mesopotamia apare pentru prima datã sistemul de împrumut cu dobândã, la care apelau cei ce doreau sã dezvolte o activitate comercialã. Câteva secole mai tarziu, în Roma anticã, apare categoria de publicani reprezentând comercianţii abilitaţi de cãtre senat ce aveau exclusivitate în colectarea impozitelor, aprovizionarea armatei, etc. Aceştia întemeiau societãţi în comanditã pe acţiuni numite societãţi publicanorum, iar acţiunile acestor societãţi se negociau în bazilici construite special în acest scop. Cei ce se ocupau de vânzarea acestor acţiuni se numeau argentari. La aproximativ 1000 de ani dupã prãbuşirea Imperiului Roman, aceastã activitate de schimb apare la genovezi şi la armatorii şi comercianţii veneţieni care, pe durata unei cãlãtorii, constituiau societãţi pe acţiuni ce se dizolvau la sfârşit prin separarea pãrţilor cu care fiecare a contribuit. Începând cu secolul XIV, în Franţa, printr-o ordonanţã a lui Filip cel Frumos este datã prima reglementare cu privire la schimbul organizat într-un anumit loc bine stabilit, schimbul realizându-se prin negocieri pe Podul cel Mare. Tot în secolul XIV, la Brouge negustorii veniţi din îndepartatele Indii îşi negociau mãrfurile într-un han al familiei Van der Boursen care avea pe frontispiciu 3 saculeţi, de unde şi denumirea de “bursã”. În continuare, dezvoltarea activitãţii economice a determinat apariţia în 1792 a primei burse în America la New York unde se negociau acţiuni ce se derulau sub un platan în faţa unei cladiri din Wall Street. În Mai 1792 se semneazã documentul “Barter Wood Agreement”. În 1848 apare Bursa de la Chicago la intersecţia celor douã mari drumuri ce întretaiau America. La noi în ţarã perioada de apariţie a burselor a fost cea a anilor 60 - 70, când în economia româneascã a pãtruns capitalismul sub forma incipientã a societãţilor în comanditã pe acţiuni. În 1920 - 1930 este datã prima lege privind organizarea burselor. În 1929 – Legea Madgearu definea bursa ca o “instituţie publicã creatã cu scopul de a reuni comercianţi sau negustori, industriaşi sau producãtori, armatori şi asiguratori în vederea negocierii valorilor publice şi private, monedelor, devizelor, mãrfurilor, închirierii vapoarelor şi acoperirii riscurilor de orice fel”. Începand cu 1949, însã, bursele au fost desfiinţate pânã dupã 1990. În 1991 s-a permis înfiinţarea de burse de mãrfuri ca societãţi pe acţiuni, iar o data cu Legea nr. 52/1994 a fost reglementatã piaţa bursierã cu componenţa ei cea mai activã - piaţa de capital. Legea 129/2000 reglementeazã expres bursele de mãrfuri. Ca urmare a analizelor întreprinse de numeroşi specialişti în domeniu, s-a demonstrat cã bursa este piaţa cea mai dezvoltatã ce poate fi reglementatã şi permanent perfecţionatã. Dinamismul vieţii economice a demonstrat cã însuşi conceptul de bursã este într-o permanentã dezvoltare. Cea mai sugestivã definiţie datã bursei este cea a lui Fernand Brendel –“Bursa este ultimul etaj al unei pieţe care nu se mai închide şi care cuprinde şi domina întreaga activitate economicã”. 1. 1.PREMISELE APARIŢIEI PIEŢEI BURSIERE 1. Concentrarea tranzacţiilor - s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, în locuri uşor accesibile şi care sã permitã realizarea unui volum cât mai mare de tranzacţii, trecând prin fazele de târguri, centre industriale, etc. 2. Necesitatea apariţiei şi dezvoltãrii normelor imperative ce au reglementat aceastã piaţã. Încã din Roma anticã existã un document numit “colegium mercantorum” ce reglementã desfãşurarea acestor tranzacţii. În 1771, în timpul Mariei Tereza, este datã prima reglementare în materie de burse, cu referire la bursele de valori. Acest cadru legal permite dezvoltarea instituţiei ca atare. 3. Demateralizarea schimbului - tranzacţiile se fac cu simboluri ce simbolizeazã o anumitã marfã, iar unitatea de mãsura este contractul. 4. Comerţul cu bunuri viitoare – se dezvoltã ca urmare a diferenţei de timp datoratã transportului sau sezonalitãţii producţiei în raport cu consumul. 5. Tranzacţionarea efectelor de comerţ (warantul, trata, cambia, conosamentul, etc.).
China Securities Regulatory Commission, CSRC 2008 Anual Report. Jim Rogers, “A Bull in China: Investing Profitability in the World's Greatest Market”, Random House. OECD Economic Surveys, China, 2010. Oliver NG, «”Mini-QFII” offers New Route to China», The Trade News, http://www.thetradenews.com/trading-execution/direct-market-access/5030, accesat 18 septembrie 2010. Reuters, “China mini-QFII rules out by early Oct”, http://www.reuters.com/article/idUSTOE68F08X20100917, accesat 18 septembrie. Robert Cookson, “Banks back switch to renminbe for trade ”, Financial Times, 26 august 2010, http://www.ft.com/cms/s/0/182a2b70-b130-11df-b899-00144feabdc0.html, accesat 18 September 2010. Wharton Finance and Investment, “Expanding RMB Reforms: Big-Bang or Another False Start? ”, http://www.knowledgeatwharton.com.cn/index.cfm?fa=article&articleid=2287&languageid=1, accesat 18 septembrie 2010. www.bmr.ro www.wikipedia.ro Anghelache Gabriela - „Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere” - Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti Filipoiu Mircea - „10 ani de Bursă de Mărfuri” - Tribuna economică, 2003 Gradu Mihaela - „Tranzacţii bursiere: pieţele futures şi de opţiuni” - Editura. Economică, Bucureşti, 1995 George H. Ionescu, Ruxandra D. Vilag, Elena Stângă - „Pieţe de capital” – Editura Pro Universitaria Kolb, Robert W -„Futures, Options and Swaps” - Ed. Blackwell , Publishers, 2000 Miclăuş Paul – Gabriel - „Piaţa instrumentelor financiare derivate” - Radu Lupu, Editura Economică 2008 Nitu Adrian - „Burse de mărfuri şi valori : instrumente şi tranzacţii bursiere” - Bucureşti: Tribuna Economică, 2002 17. Stoica Victor, Gruia Irina -Adriana „Piete de capital şi produse bursiere” - Editura Universitară Bucureşti www.bursa.ro www.disponibil.ro www.sibex.ro
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
