Implementarea unui Sistem de Management al Mediului intr-o Unitate din Domeniul Monitorizării Calitații Aerului și Gradul de Poluare în Zona Turnu Măgurele

Cuprins disertație Cum descarc?

INTRODUCERE . pg 4
CAPITOLUL I .pg 6
POLUAREA ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI
1.1. Surse de poluare.pg.6
1.2. Concentraţii şi regimuri ale poluării . .pg 7
1.3. Răspândirea poluanţilor. pg 18
1.4. Consecinţele poluării aerului.pg. 21
1.5. Prevenirea şi combaterea poluării aerului.pg 24
CAPITOLUL II . pg 26
POLUAREA ŞI PROTECŢIA APELOR
2.1. Poluarea apelor .pg. 26
2.2. Surse ale poluării apelor . pg. 27
2.3. Tipuri de poluări .pg. 28
2.4. Caracteristici fizico chimice ale apelor.pg 29
2.5. Consecinţele şi combaterea poluării apelor . pg 32
CAPITOLUL III .pg 34
POLUAREA ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI
3.1 Solul , resursă natural limitată uşor degradabilă .pg.34
3.2. Situaţia deşeurilor .pg 36
3.3. Solul mediu de reciclare, epurare şi valorificare superioară a unor poluanţi . pg 37
3.4. Consecinţele şi combaterea poluării solului.pg.38
CAPITOLUL IV .pg 40
ARII PROTEJATE
CAPITOLUL V.pg 41
INVESTIŢII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
CAPITOLUL VI
Prevenirea şi combaterea poluării aerului. .pg.47
BIBLIOGRAFIE .pg.51

Extras din disertație Cum descarc?

Introducere
Regiunea a cărei stare de mediu este prezentată iîn cele ce urmeaza se află în sudul ţării, pe Valea Dunării între paralelele de 43°47' lat N 43°39' lat N şi merdianele de 24°29'->25022' long E în zona climei temperat continentale.
Lucrări bibliografice cu referire strictă la sectorul Corabia-Zimnicea al Văii Dunării nu există, sunt în general lucrări cu caracter general şi complex care fac unele referi la zona analizată.
Un rol insemnat în elucidarea problemelor de geomorfologice a Văii Dunării şi Câmpiei Române 1-a avut George Vâlsan (face o analiza a sectorului dintre Olt şiArgeş în care urmăreşte îndeosebi contactul dintre câmpie şi lunca Dunării; observaţii asupra teraselor).
Pentru cercetarea microformelor reliefului de câmpie şi luncă importantă este lucrarea despre influenţele climatice (1917) în care George Vâlsan explica formarea crovurilor si a dunelor prin procese de tasare în loess şi eoliene în nisipuri.
În perioada de după cel de-al doilea război mondial se adaugă o serie de lucrări. Dintre cele mai importante este de semnalat reluarea pe baze noi a problemei teraselor din Cîmpia Romîna (V. Mihăilescu, 1947), a problemei formarii acestei campii (N. Popp, 1947), a locurilor din lungul Dunării (P. Gâştescu 1964 si 1966, P.Gâştescu şi Adrian Turcanu-Breer, 19645). Pentru procesele de versant şi îndeosebi în legătura cu procesele sufozionale din malurile de loess ale Dunării pot fi menţionate lucrările lui V. Tufescu (1963), T. Morariu şi V.Tufescu (1964).
Institutul de Geologie şi Geografie al Academiei R.S.R., cu sprijinul profesorilor din Universitatea Bucureşti elaboreaza în 1969 o lucrare cu caracter complex asupra Văii Dunării Româneşti, unde se prezintă destul de detaliat fiecare sector al Dunării.
În 1965 Răhău Lidia, Stoica C, Mihăila Elena analizează împrejurările în care, într-o serie de situaţii aerosinoptice au fost dislocate mase de aer arctic sau polar staţionate în Câmpia Dunării Inferioare. Cinci ani mai tarziu Ticu C, Bordei Ion E. realizează un studiu complex asupra precipitaţiilor în Câmpia Română.
Lipsa literaturii climatologice este compensate de abundenţa datelor de arhivă provenite de la staţiile reprezentative pentru acest sector: Corabia-Turnu.Magurele şi Zimnicea, staţii cu lungi şi complete şiruri de observaţii meteorologice.
Capitolele de poluare a aerului, apei, solului au fost realizate cu ajutorul datelor furnizate de Agenţiile de Protecţie a Mediului Alexandria şi Slatina.
Obţinerea comparabilităţii acestor date a necesitat o amplă acţiune de omogenizare şi mai ales de aducere la aceiaşi perioadă a şirurilor inegale şi nesincrone de observaţii. În acest scop s-au folosit metoda diferenţelor, metoda rapoartelor, a graficelor de corelaţie.
Întreaga activitate desfăşurata în vederea elaborării prezentei lucrări a fost călăuzită de ideea centrală a utilităţii ei practice pentru diferite sectoare de economie, pentru stabilirea poluării transfrontaliere în regiunea sudică.
Lucrarea cuprinde:
- prima parte cu aşezare geografică, factori genetici şi caracteristici ale climei;
- a doua parte cu poluare şi protectie a calităţii aerului, apei şi solului;
- investiţii pentru protecţia mediului;
- concluzii.
Realizând un studiu cu referire la climă şi poluare asupra unei regiuni aproape deloc cercetată sub acest aspect, m-am străduit să elaborez o lucrare ştiinţifică, lucrare ce nu ar fi avut sorţi de izbândă fără sprijinul îndrumătorului meu Conferenţiar Doctor Inginer Niţoi Dan, personalului Agenţilor de Protecţie a Mediului Alexandria şi Slatina şi al staţiilor meteorologice Corabia şi Turnu-Măgurele, fapt pentru care le multumesc foarte mult.
CAPITOLUL I
POLUAREA ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI
1. l. Surse de poluare
Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor. Deoarece aerul constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al poluanţilor în mediul înconjurator, supravegherea calităţii atmosferei este de primă importanţă.
Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane din ce în ce mai extinse şi răspândite în ultima perioadă de timp, altele datorandu-se unor condiţii naturale de loc şi climă.
Dintre sursele naturale de poluare se pot cita:
1) solul - prin descompunerea de reziduri de origine animală sau vegetală, proces în urma căruia rezultă diferiţi oxizi, particule organice de natură animală sau vegetală, gaze (dioxid de carbon, hidrogen sulfuros, amoniac).
2) plantele - prin producerea şi eliberarea de particule (granule de polen, spori de mucegai).
Sursele artificiale industriale sunt reprezentate prin : 
1) industria chimică - S.C. TURNU S.A. - combinat chimic de producere a ingrăşămintelor chimice pe baza de amoniac şi fosfor, amplasat la 4 km. Sud de Turnu-Magurele, pe malul Dunării de la kilometrul 600, cu eliberare de gaze (N02, S02, NH3, H2S etc); 
2) industria alimentara - prin trasportul, depozitarea, prelucrarea de materii prime produce pulberi, substanţe odorante, ca urmare a activităţilor de la S.C. SCIOPROD S.A. - Troianul S.C. ZAZĂR S.A. Corabia; industria textila (tabăcării) - S.C. TAMICO S.A. Corabia - diferite resturi de la prelucrarea pieilor, mirosuri înţepătoare.

Fisiere în arhivă (1):

 Implementarea unui Sistem de Management al Mediului intr-o Unitate din Domeniul Monitorizarii Calitatii Aerului si Gradul de Poluare in Zona Turnu Magurele.docx

Imagini din acest disertație Cum descarc?

Bibliografie

1. Barnea M., Papadopol C, (1975), Poluarea şi protecţia mediului, Ed. Ştiintifica, Bucuresti.
2. V1. Rojanschi, Gr. Florian-Evaluarea Impactului Ecologic, Societatea Ateneul Român 2000
3. V1. Rojanschi, Gr. Florian-Strategii de protecţia mediului 1999
4. Florin Caldararu-Tehnica masurarii si controlul calitatii mediului
5. Badea L.-Modificari morfologice în albia Dunării
6. Ghenovici Al.-Dunărea, artera fluvială transeuropeană, studii şi cercetari de ecologie 1993
7. Buga D. (1968), Consideraţii geografice privind dezvoltarea asezărilor omeneşti din lunca şi de pe terasele Dunării dintre Olt şi Vedea, Studii şi cercetari de Geografie şi Geologie, Seria Geografie, ton XV, nr.l Bucuresti;
8. Cazacu G.,Iliescu M. (1970), Caracteristici ale fenomenelor oranjoase din R.S.R., Culegere de lucrări ale Institutului Meteo Bucureşti;
9. CipleaL.I., Ciplea AL. (1978), Poluarea mediului ambiant, Ed.Tehnica, Bucuresti;
10. Ciulache S. (1997), Clima Depresiunii Sibiu, Ed. Univ. Bucuresti;
11. Marin L, Nicolae I. (1996), Dunărea coordonată. geografică majoră europeana a României, Analele Univ. Bucureşti, an XLV-Bucureşti.
12. Hie Gradinaru-Protecţia mediului 2000
13. Directiva cadru 96/62/EC privind evaluarea şi managementul calitătii aerului.