Implementarea unui sistem de managementul calității după seria de standarde ISO 9000 - Studiu de caz la Unilever SA

INTRODUCERE

Implementarea unui sistem de managementul calității după seria de standarde ISO 9000 reprezintă un pas important pentru asigurarea competitivității întreprinderii sau instituției.

Prima parte a lucrării profilează aspectele teorietice și cunoștințele aprofundate de-a lungul timpului în domeniul Managementului Calității, precum și în definirea și implementarea acestuia prin intermediul standardelor de calitate ISO 9000.

Al doilea capitol evidențiază cunoștințe despre produsele alimentare, întrucât alimentația omului, influența acesteia asupra stării de sănătate a individului, multiplele riscuri pe care le incumbă factorii tehnologici și de mediu, constituie preocupări actuale ale tuturor domeniilor de activitate destinate să satisfacă cerințe majore ale consumatorilor potențiali.

Cunoașterea valorii nutritive a produselor alimentare prezintă o mare importanță deoarece alimentele, care constituie una din principalele legături ale omului cu mediul, oferă substanțele nutritive necesare furnizării energiei, dar și menținerii unor constante fiziologice normale.

În epoca contemporană, marea diversitate de alimente disponibile, compoziția chimică a acestora, riscurile de îmbolnăvire prin intermediul alimentelor ingerate determina o revizuire a concepției despre alimente, accentuarea caracterului rațional, al alimentației.

Rapiditatea transformărilor produse în sistemul de producție, perturbările provocate asupra comportamentului uman individual și social au determinat stabilirea unei misiuni clare pentru Unilever, ca element de mediere între sfera nevoilor și oportunitățile oferite de dezvoltarea sistemului productiv - ca mijloace de satisfacere a nevoilor.

Consumatorul actual este din ce în ce mai dispus să renunțe la stocări riscante de produse alimentare puțin prelucrate, vândute în stare neambalată sau precar ambalată, preferând produse cât mai înalt prelucrate, de mic gramaj, cât mai stabile și cât mai convingător garantate. În acest sens, strategia Unilever în ceea ce privește industria alimentară trebuie să vizeze accesul cât mai larg al populației la o gamă sortimentală mare de produse prelucrate, fapt care determină un raport judicios între grupele de alimente și clasele calitative, reducerea masei pe o unitate de produs preambalat vandabil, echilibrarea și creșterea valorii nutritive a alimentelor, o stabilitate cât mai înaltă a produselor puse în circulație, printr-o garantare a calității și inocuității la nivelul exigențelor moderne impuse de protecția consumatorului.

În ultimul capitol este prezentat modul de aplicare a principiilor Managementului Calității în cadrul Unilever South Central Europe cu scopul îmbunătățirii continue a calității produselor și serviciilor oferite precum și provocări, acțiuni și metode corective și de prevenire a neconformității produselor.

În concepția Unilever, calitatea unor produse este dată și de capacitatea acestora de a răspunde nevoilor consumatorilor. Pentru un produs alimentar, valoarea nutritivă constituie criteriul major în aprecierea calității. Astfel, calitatea mărfurilor alimentare, privită drept grad de satisfacere a unei necesități de consum de către un corespondent material fabricat în acest scop, este expusă atât exigențelor ridicate de metabolizarea fără risc a substanțelor nutritive existente, cât și exigențelor de ordin senzorial sau tehnic conform principiilor și standardelor în vigoare.

CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL CALITĂȚII: ASPECTE FUNDAMENTALE ÎN ORGANIZAȚIA MODERNĂ

1.1. Managementul calității: definiții și funcții

La începutul istoriei sale, ca realizator de bunuri, omul producea pentru nevoile sale și era preocupat de asigurarea tuturor caracteristicilor calitative, posibile în condițiile acelei perioade, pentru a obține satisfacții cât mai mari prin utilizarea bunurilor sale; aceasta era însă o preocupare individuală și instinctuală pentru calitate.

‘’Din cele mai vechi timpuri calitatea, asa cum este privită și înțeleasă astăzi, a existat și a însoțit oamenii evoluând odată cu evoluția lor.’’ (Sitnikov, 2014)

Treptat, odată cu creșterea productivității muncii și a posibilităților de a realiza un volum de bunuri mai mare decât cel necesar consumului individual, începe schimbul de bunuri și de aici luarea în considerare a unor cerințe calitative venite din afară, de la alte persoane.

Pentru a participa la schimb, trebuiau realizate bunuri utile altora, iar pentru a obține un câștig cât mai mare, bunuri care să fie apreciate foarte bine de cumpărători.

Apariția meșteșugarilor și apoi, a breslelor, a dus la intensificarea preocupărilor pentru realizarea unor produse și servicii conforme cu anumite cerințe, impuse în primul rând de producători pentru a-și asigura o anumită supremație pe piață. (V. Antonescu, 1993)

Așadar, calitatea își are rădăcinile adânc implantate în istorie. Încă din anul 2150 î.e.n. Codul lui Hammurabi conținea reglementări privind calitatea în domeniul construcțiilor de locuințe (art. 229) “dacă un constructor construiește o casă pentru un om și munca sa nu este rezistentă și casa se prăbușește și ucide pe proprietar, acel constructor va fi condamnat la moarte”.