Influența cutremurelor din Județul Vrancea asupra vulnerabilității terenului la alunecările de teren

Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole și tratează cauzele ṣi efectele alunecãrilor de teren produse de cutremurul din 1977 în Judeţul Vrancea.

Primul capitol prezintă informții generale despre cutremure precum cauzele de producere, tipuri de unde seismice care iau naștere în momentul producerii unui seism, modul în care se pot deforma plăcile tectonice ale Terrei, și principalele caracteristici ale acestora, parametrii de bază ai unui cutremur și scări de evaluare a intensității acestora. De asemenea, am amintit cutremurele mari care au zguduit teritoriul României de-a lungul timpului precum și efectele pe care acestea le-au avut asupra construcțiilor și implicit asupra populației.

În cel de-al doilea capitol sunt descrise informaţii despre cauzele alunecãrilor, clasificãrile ṣi tipurile de alunecãri

În cel de-al treilea capitol, fiind ṣi studiul de caz, am relaţionat alunecãrile de teren ṣi celalalte evenimente desfaṣurate în urma seismului din 4 martie 1977 ṣi am descris particularitãţile acestui cutremur.

Introducere

Judeţul Vrancea- prezentare generalã

Străvechi pământ românesc, Vrancea constituie o punte între cele trei provincii istorice româneşti: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.

Numele “Vrancea” este întâlnit pentru prima dată într-un document în limba latină (2 iulie 1431) sub forma de „Varancha” arată renumitul istoric C.C. Giurescu. Savantul şi istoricul B.P. Haşdeu crede că „este de origine traco-dacică venit de la vrană-pădure, munte sau chiar topicul <vran> care înseamnă munte”.

Aṣezarea

Judeţul Vrancea este situat în sud-estul Romȃniei, la exteriorul Curburii Carpaţilor, poziţia sa fiind definitã de intersecţia paralelei de 45º: latitudine nordicã, cu meridianul de 26º: longitudine esticã. Judeţul Vrancea are o suprafaţã totalã de 4.857 km² (reprezentãnd 2,04 % din suprafaţa ţãrii), fiind învecinat cu urmãtoarele judeţe: la nord judeţul Bacãu, la nord-est judeţul Vaslui, la est judeţul Galati, la sud-est judeţul Braila, la sud si sud-vest judeţul Buzau si la vest judeţul Covasna.

Aflatã la o rãscruce geograficã, Vrancea constituie o legaturã între marile zone centrale ale Carpaţilor Oriental ṣi Meridionali, Cȃmpia Siretului ṣi Cȃmpia Dunãrii. Este, de asemenea, o rascruce între provinciile istorice Moldova, Transilvania ṣi Țara Romȃneascȃ, toate locuite de-a lungul veacurilor de romȃni.

Relieful

Dispus în trepte ce scad în altitudine de la vest spre est, relieful judeţului cuprinde: Munţii Vrancei, cu depresiunile Gresu ṣi Lepsa, Dealurile subcarpatice ṣi Cȃmpia Siretului Inferior, mãrginit de Podiṣul Moldovei-Colinele Tutovei- la nord-est ṣi Cȃmpia Rȃmnicului la sud-est.

Munţii Vrancei sunt munţi de încreţire, alcatuiţi din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m. Cele mai înalte vȃrfuri sunt: Goru-1785 m, Lacauti- 1777m, Giurgiu- 1720 m, Pietrosu- 1672 m, Zboina Frumoasa-1657m.

Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare de podiṣ, cuprind dealurile înalte vestice sau interne (doua ṣiruri: între Valea Putnei ṣi Valea Susitei), depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum ṣi la cumpana apelor între bazinul Milcovului ṣi Ramnei), dealurile estice sau externe (între cursul superior al paraului Zãbrauţi ṣi Valea Rȃmnicului, dominate de Mãgura Odobeṣtilor- 966 m) ṣi glacisul piemontan periferic, care face legatura între Dealurile Subcarpatice.