Influenta Ionilor Clorura si a Ionilor Fluorura Asupra Stabilitatii la Coroziune a Unui Aliaj Dentar pe Baza de Co si Cr

Cuprins disertatie Cum descarc?

CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. Cercetari actuale in domeniul coroziunii aliajelor dentare 
I.1. Aliaje dentare
I.1.1. Definitii. Cristal mixt - solutie solida - aliaj
I.1.2. Clasificarea aliajelor dentare 
I.1.3. Tipuri de aliaje dentare
I.2. Aliaje nenobile
I.2.1. Aliajele cobalt-crom
I.2.2. Influenta componentilor asupra proprietatilor aliajului pe baza de Co-Cr
I.2.3. Factori care intervin in procesele de coroziune a aliajelor dentare
I.3. Saliva - mediu prielnic coroziunii
I.3.1. Compozitia chimica a salivei
I.3.1.1. Constituentii anorganici ai salivei 
I.3.1.1.1. Ionii de clor, Cl-
I.4. Procese de coroziune in cavitatea orala
I.4.1. Coroziunea chimica
I.4.2. Coroziunea electrochimica
I.4.3. Coroziunea biologica
I.4.4. Coroziunea aliajelor dentare in timpul exercitarii functiilor sistemului stomatognat
I.4.5. Efectele fizico-mecanice ale coroziunii 5
CAPITOLUL II. Metode de cercetare a coroziunii aliajelor dentare
II.1. Materiale
II.1.1. Aliaje dentare
II.1.2. Medii corozive
II.1.3. Comportarea salivelor artificiale in contact cu aliajele dentare
II.1.3.1. Comportarea unui aliaj dentar Co-Cr in saliva artificiala
II.2. Metode experimentale pentru determinarea rezistentei la coroziune a aliajelor dentare
II.2.1. Metode indirecte
II.2.1.1. Metode electrochimice
II.2.2. Metode directe 20
CAPITOLUL III. Contributii teoretico-experimentale asupra rezistentei la coroziune a unui aliaj dentar turnat 
III.1. Analiza rezistentei la coroziune a aliajului dentar in urma turnarii prin metoda examenului vizual
III.2. Comportarea la coroziune a aliajelor dentare turnate utilizand metoda gravimetrica
III.3. Analiza coroziunii aliajelor dentare turnate prin metoda variatiei concentratiei ionilor de hidrogen
III.4. Analiza coroziunii aliajelor dentare turnate prin metoda variatiei conductivitatii electrice
III.5. Analiza coroziunii aliajelor dentare turnate prin metoda spectroscopiei cu absorbtie atomica
III.6. Analiza coroziunii aliajelor dentare turnate prin metoda curbelor de polarizare ciclica si liniara
III.7. Analiza rezistentei la coroziune electrochimica a aliajelor dentare turnate prin metoda examinarii metalografice
III.8. Modelul matematic al procesului de coroziune la aliajele nenobile turnate 31
CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 52


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Metalele si aliajele au fost utilizate in cavitatea orala inca din antichitate, aurul si aliajele sale fiind materialele preferate datorita rezistentei la coroziune, biocompatibilitatii si distinctiei corespunzatoare.
Pe linia evolutiei metalelor in stomatologie in evul mediu, metalul preferat a ramas aurul, care fiind foarte moale a fost aliat cu Ag si Cu, mai tarziu cu Pt si metale din subgrupa platinei. Aurul aliat era tras in folii care se adaptau prin stantare si placare.
Secolul XX aduce progrese in tehnologia de laborator a proteticii dentare, deoarece se promoveaza si se extinde topirea/turnarea ca metoda fundamentala in prelucrarea metalelor si aliajelor. In 1929-1930 apare in SUA un aliaj de tip Cr-Co denumit Vitallium, acesta fiind desemnat sa inlocuiasca aliajul de Au platinat in realizarea protezei scheletate. 
Istoria aliajelor dentare a fost influentata de trei factori majori: modificarea si perfectionarea tehnologiei proteticii dentare, progresele inregistrate in domeniul metalurgiei si cresterea pretului metalelor nobile.
In ultimele decenii, piata materialelor dentare se confrunta cu o adevarata explozie in ceea ce priveste diversificarea aliajelor dentare. Astfel se impune o apreciere riguroasa a calitatii acestor aliaje, deoarece biocompatibilitatea ocupa un rol esential.
In mod frecvent, alegerea unui aliaj dentar se face pe baza experientei si, in cazul in care acesta a dat rezultate bune in timp, atunci el este considerat satisfacator.
In ultimul timp au aparut noi aliaje a caror publicitate si pret pun practicianul in dificultatea alegerii celui mai bun aliaj din punct de vedere functional, biomecanic si biocompatibil.
Astfel, din dorinta de a folosi in practica stomatologica cele mai performante aliaje, este absolut necesara cooperarea stransa intre domeniile de cercetare, prelucrare, testare si standardizare a metalelor si aliajelor dentare. 
Indepartarea completa a metalelor/aliajelor din stomatologie si promovarea alternativelor complet nemetalice - sisteme integral ceramice reprezinta o alternativa, dar cu perspective limitate la noi in tara.
Pana la eliminarea definitiva a metalelor si aliajelor dentare trebuie tinut cont de factorii care influenteaza structura si, implicit, proprietatile acestora in procesele de prelucrare si utilizare stomatologica a acestora.
Capitolul I
CERCETARI ACTUALE IN DOMENIUL COROZIUNII ALIAJELOR DENTARE
I.1. Aliaje dentare
I.1.1. Definitii. Cristal mixt - solutie solida - aliaj
Aliajul este definit ca un corp solid care are o structura atomica alcatuita din doua sau mai multe specii de atomi metalici. In stare lichida cele doua specii de atomi sunt solubile una in alta, iar cand acest lichid se solidifica se pot obtine doua rezultate diferite [8,14,27,59,69,73]:
- o singura faza solida cand se pastreaza solubilitatea reciproca a celor doua elemente si in stare solida. Faza unica obtinuta se numeste cristal mixt sau solutie solida;
- un produs alcatuit din doua faze solide independente. Daca intervin mai multe specii de atomi se vor obtine mai multe faze solide. 
Aliajele dentare sunt in majoritate solutii solide.
Un aliaj se obtine cand intr-o structura data, a unui metal, se adauga o alta specie de atomi, cu conditia ca structura atomica initiala sa nu se distruga, adica sa nu apara structuri atomice noi. 
O solutie solida este omogena din punct de vedere al compozitiei chimice deoarece atomii adaugati sunt dispersati prin difuziune in toata masa fazei solide [54,58].
I.1.2. Clasificarea aliajelor dentare 
Aliajele dentare au o compozitie chimica variata in care intervin numeroase elemente chimice: Au, Pd, Pt, Ag, Cu, Co, Cr, Ni, Fe, Mo, W, Ti, Zn, In, Ir, Rh, Sn, Ga, Ru, Si, Mn, Be, B, Al, V, C, Ta, Zr si altele. 
Datorita multitudinii de aliaje dentare cu compozitie variata si cu domeniu de utilizare diversificat este dificila elaborarea unei clasificari care sa fie suficient de flexibila pentru adaptarea la noi compozitii sau excluderea unora existente, fara sa fie necesara remanierea constanta a clasificarii.
Intrucat au fost elaborate numeroase sisteme de aliaje este necesara prezentarea lor in functie de indicatii. Pe de alta parte, intereseaza in egala masura si compozitia lor sub aspectul diferentelor si proprietatilor pe care le determina. 
La confectionarea aparatelor gnato-protetice, pot fi utilizate urmatoarele aliaje:
Aliaje nobile:
- cu continut crescut de aur;
- cu continut redus de aur;
- pe baza de Ag-Pd (cu si fara cupru);
- pe baza de paladiu (cu continut crescut de paladiu, pe baza de Pd-Cu si Pd-Ag). Aliaje nenobile:
- pe baza de Ni-Cr (cu si fara beriliu);
- pe baza de Co-Cr;
- pe baza de fier;
- pe baza de titan.
Domeniul de utilizare si indicatiile tuturor tipurilor de aliaje nobile si nenobile sunt prezentate in tabelul I.1. [22].
Tabel I.1. Domeniul de utilizare al aliajelor dentare 
1.Terapie restaurativa - inlay, onlay, pinlay
- DCR (IOS)
- obturatii
2.Protezare conjuncta - coroane totale, partiale
- coroane telescopate si cape
- coroane mixte metalo-ceramice si metalo-compozite
- aparate gnato-protetice cu multiple elemente de agregare
3.Protezare mobilizabila, mobila - scheletul metalic al protezei scheletate
- baza protezelor totale
- sisteme de mentinere, sprijin si stabilizare
4.Terapia ortodontica - aparate fixe
- aparate mobile
5.Implantologie - implanturi endoosoase
- implanturi subperiostale
Unele aliaje sunt utilizate in aceste domenii pentru lipirea (sudarea) diverselor elemente ale lucrarilor dentare, fiind denumite aliaje de lipit.
Aliajele de aur sunt clasificate in patru tipuri (de la I la IV), in functie de proprietatile mecanice; duritatea creste de la tipul I la tipul IV (acest criteriu de clasificare este continut la ora actuala in normele DIN 13906, ISO 1563 si specificatia ADA nr.5).
Tipurile I (soft) si II (medium) sunt foarte putin utilizate, fiind inlocuite de materialele fizionomice; tipurile III si IV pot fi inlocuite de aliajele alternative.
Aliajele pe baza de aur (dure si extra-dure), paladiu, nichel sau cobalt utilizate pentru tehnica metalo-ceramica sunt compatibile cu ceramica fiind utilizate la realizarea coroanelor cu grosime dirijata si puntilor cu amplitudine redusa.


Fisiere in arhiva (8):

  • Influenta Ionilor Clorura si a Ionilor Fluorura Asupra Stabilitatii la Coroziune a Unui Aliaj Dentar pe Baza de Co si Cr
    • 0.coperta.doc
    • 1.cuprins.doc
    • 2.introducere.doc
    • 3.capitolul I.doc
    • 4.capitolul II.doc
    • 5.capitolul III.doc
    • 6.concluzii.doc
    • 7.bibliografie.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

Askeland D.R.: The Science and Engineering of Material,. P.W.-S Kent Publishing Company, Boston, Massachusetts, 1984.
Bates J.F., Knapton G.: Metals and Alloys in Dentistry, Intern Metals. Rev., 1977, 22, 215: 39-60.
Bratu D., Ciosescu D. et al: Materiale dentare. Bazele fizico-chimice ale materialelor dentare, I, Ed. Helicon, Timisoara, 1994.
Bratu D., Ciosescu D. et al: Materiale dentare. Materiale utilizate in cabinetul de stomatologie, II, Ed. Helicon, Timisoara, 1994.
Bratu D., Ciosescu D. et al: Materiale dentare. Materiale utilizate in laboratorul de tehnica dentara, III, Ed. Helicon, Timisoara, 1994.
Bratu D., Ciosescu D., Romanu M., Leretter M., Colojoara C., Uram-Tuculescu S.: Curs de materiale dentare, vol.1, lito.UMF, Timisoara, 1993.
Bratu D., Deac M.: Topirea si turnarea aliajelor dentare, Litogr. UMF Timisoara, 1994.
Brugirard J.: Etude de comportament electrochimique des metaux et alliages dentaires., Julien Prelat. Ed. Paris, 1970.
Brune D., Hultquist G.: Corrosion resistance of a passivated and non-passivated Co-Cr alloy, Scand.J.Dent.Res., 92, 1984.
Buck E., Kelly R.C. : Corrosion tests and Standards; Application and Interpretation, Chapter 18. Pitting; Robert C. Kelly, p .166-167; Chapter 41: Inhibitors, Erwin Buck, p 403-405, Editor Robert Baboian, ASTM Manual Series: MNL 20, USA.
Burlui V. si colab.: Protetica dentara, Lit. UMF Iasi, 1989.
Burlui V.,Forna N., Ifteni G.: Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate reduse, Ed. Apollonia, 2001.
Chiper C., Burlui V., Forna N., and al: Coroziunea electrochimica a unor aliaje dentare nenobile in saliva artificiala II. Aliaje Ni-Cr-Mo si Co-Cr-Mo, Rev. Medicina Stomatologica, 2001, 5(4): 29-31.
Chiper C., Burlui V., Forna N., and al: Cuplaje galvanice intre diverse aliaje dentare in saliva artificiala, Rev. Medicina Stomatologica, 2001, 5(4):34-37.
Chiper C., Cailean L.A., Sutiman D., Forna N., Andronache M.: Comportamentul aliajelor dentare pe baza de Cu in sistemul coroziv NaCl + Ac. oxalic + Ac. lactic, Bul. Inst. Politehnic Iasi, Sectia II, 2001, ISSN 0254-7104, in press.
Chiper C., Forna N., Aelenei D., Andronache M.: Studiul in vitro privind coroziunea aliajelor dentare. Instalatii experimentale. Tehnologii contemporane in clinica si laborator. Supliment al rev. Medicina Stomatologica, editat cu ocazia celei de a XI-a editii a ,,Zilelor Sfintei Apollonia", 207-209.
Chiper C., Sutiman D., Cailean L.A., Forna N., Andronache M.: Efectul coroziv al sistemului ternar NaCl + Ac. tartric + Ac. lactic asupra aliajelor dentare pe baza de Cu, Bul. Inst. Politehnic Iasi, Sectia II, 2001, ISSN 0254-7104, in press.
Chiper C.: Coroziunea aliajelor dentare, Referat doctorat I, UMF Iasi, 2000.
Combe E.C.: Notes on dental materials, 6th Edition, Churchill Livingstone, Edinburgh, London, Madrid, 1992.
Constantinescu M., Badea T: Coroziunea si protectia anticoroziva. Ed. Did. Ped., Bucuresti, 1978.
Craig R.G.: Materiale dentare restaurative, Ed. All Educational, Bucuresti, 2001.
Ewers G., Greener E.H.: The electrochemical activity of the oral cavity, a new approach, J. Or. Reh., 1985, 12.
Forna N., Burlui V., Budae D., Chiper C., Aelenei D., Gradinaru I., Chelariu R.: Coroziunea aliajului dentar Gaudent S in prezenta ionilor SO42- si Cl-, Rev Medicina Stomatologica, 2001, 5(1), 344-347.
Gaitzsch M., Hassler C., Gehre G.: Contribution to the method of potentiodynamic polarization investigations to characterize the corrosion of dental alloys, Dtsch. Stomatol. 1991; 41(4): 142-143.
Grosu L., Prelipceanu F.: Biosistemul orofacial, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983, 124-132.
Holland R.I.: Corrosion testing by potentiodynamic polarization in various electrolytes, Dent. Mater., 1992, 8(4): 241-245.
Ifrim S., Rosca I.: Chimie generala, Editura tehnica, Bucuresti, 1989, 204.
Ionescu A.: Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, Ed. Cerma SRL, Bucuresti, 1997.
Ionescu Gh., Antonescu E., Chiper C., Brezulianu C.: Paralela privind structura aliajelor metalice fuzionate prin curent electric si combustie de gaze, Comunicare ,,Zilele stiintifice Apollonia, 1995.
Ionescu Gh., Burlui V., Ursache M.: Studiu privind starea de suprafata a lucrarilor protetice metalice, Comunicari Zilele UMF Iasi, 1994.
Ionescu Gh., Chiper C., Barjoianu Al.: Research on structure of prosthetic alloys using different sources of melting, Al II-lea Congres International de Stiinta si ingineria materialelor, Iasi 1997, Bulet. Inst. Politeh. Iasi, Tomul XLIII(XLVII), Fasc. 3-4, sectia IX, Stiinta si ingineria materialelor, 1997: 90-93.
Ionescu Gh., Chiper C., Teofanescu L., Brezulianu C.: Curentul de inductie - sursa de fuziune ideala a aliajelor de uz stomatologic, Rev. Medico-Chirurgicala 1996, v. 100, nr. 3-4.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!