Cuprins
- Introducere.4
- CAPITOLUL I
- Conceptul de instituție financiar – bancară internațională.6
- 1.1. Corporații multinaționale financiar – bancare.8
- 1.2. Instituții financiar - bancare internaționale guvernamentale.9
- CAPITOLUL II
- Instituţiile financiare bancare internaţionale.12
- 2.1. Fondul Monetar Internațional (FMI).12
- 2.2. Grupul Băncii Mondiale (GBM).13
- 2.3. Banca Reglementelor Internaționale (BRI).16
- 2.4. Uniunea Economică și Monetară (UEM).17
- 2.5. Banca Centrală Europeană ( BCE).30
- 2.6. Banca Europeană pentru Investiții (BEI).33
- 2.7 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).35
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ ”INFLUENȚELE EXERCITATE ASUPRA ECONOMIEI NAȚIONALE DE CĂTRE FMI”.41
- 3.1. Noțiuni introductive.41
- 3.2. Organizare și scop.47
- 3.3. Asistență și reforme.51
- 3.4. Facilitățile acordate economiei românești de Fondul Monetar Internațional.52
- Concluzii.58
- Bibliografie Selectivă.60
Extras din disertație
Introducere
România urmează o strategie ce vizează, pe de o parte, menţinerea stabilităţii macroeconomice şi stabilirea unei creşteri economice sustenabile şi, pe de altă parte, reducerea sărăciei, obiectivul cheie fiind aderarea la Uniunea Europeană.
Elementele-cheie ale acestei politici includ intărirea disciplinei financiare in intreaga economie, intărirea constrangerilor bugetare pentru intreprinderile de stat, urmărind activ privatizarea şi restructurarea intreprinderilor şi a băncilor, consolidand protecţia şi siguranţa socială.
Pe termen mediu, continuarea redresării economice actuale va depinde in mare măsură de menţinerea vitezei reformei şi de continuarea intr-o manieră constantă a reformelor de dezvoltare a sectorului privat.
Astfel de reforme ar sublinia transparenţa şi responsabilitatea guvernului, imbunătăţirea mediului de afaceri şi acţiunile de intărire a regulamentelor şi supravegherii pieţelor financiare şi de capital.
În acest sens este esenţială colaborarea cu FMI şi Banca Mondială, pe linia procesului de reformă şi tranziţie la economia de piaţă, restructurării economiei naţionale şi dezvoltării tehnologice, realizată pe bază de parteneriat.
Fondul Monetar Internaţional a acordat asistenţă tehnică Romaniei in cateva domenii incluzand politica monetară şi organizarea băncii centrale, supraveghere bancară şi statistică.
FMI asigură, totodată, instruire profesională prin intermediul cursurilor şi seminariilor organizate la sediul său central şi prin sponsorizarea Joint Vienna Institute.
Obiectivul de bază al acestor programe este instruirea profesională a oficialilor din ţările membre ale Fondului, cu scopul de a creşte nivelul calitativ al elaborării politicii economice in ţările membre.
Până acum, prin programele sale, Institutul FMI a contribuit la instruirea profesională a peste 65 de persoane oficiale din România in următoarele domenii: programare şi politică financiară, tehnici de analiză şi programare financiară, politică externă, finanţe publice, operaţii valutare şi monetare, statistică.
Peste 120 de oficiali au participat la cursuri şi seminarii organizate la Joint Vienna Institute in domeniul analizei şi politicii macroeconomice, cheltuielilor publice, politicii şi operaţiunilor de schimb valutar, reformei fiscale, managementului politicii fiscale şi statisticii. Astfel, FMI a oferit sprijin in peste 40 de misiuni de asistenţă tehnică din 1990 şi pană in prezent, deşi rezultatele inregistrate de autorităţi in ceea ce priveşte implementarea sunt mixte.
În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Macedonia, fiind reprezentată in Consiliul Executiv al FMI de un director olandez (Jeroen Kremers).
Guvernatorul României la FMI este guvernatorul BNR, iar guvernator supleant este secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice cu responsabilităţi in domeniu.
În general, FMI este pe primul loc in acordarea de asistenţă Romaniei pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice.
Programele Fondului se concentrează pe cadrul fiscal, politica monetară şi pe acele elemente ale programului de reformă structurală care influenţează direct situaţia macroeconomică.
Principalul vehicul pentru dialogul dintre Fond şi autorităţi este Acordul stand-by, însoţit de acţiuni de asistenţă tehnică.
CAPITOLUL I
Conceptul de instituție financiar – bancară internațională
Din perspectiva formei de proprietate, pot fi delimitate două categorii de instituții financiar - bancare internaționale :
• corporații multinaționale financiar – bancare;
• instituții financiar - bancare internaționale guvernamentale.
Contextul financiar internațional. Componentă a științei economice, economia financiară abordează alocarea resurselor în timp, distingându-se, în plus, de alte ramuri ale economiei prin concentrarea ei asupra activităților monetare, în care moneda, de un tip sau altul, se manifestă în ambele faze ale activităților comerciale, vânzarea și cumpărarea.
Conform scopului său, prezentat mai sus, economia financiară studiază funcționarea piețelor financiare, precum piața acțiunilor, și finanțarea subiecților economici, de orice natură și dimensiune, precum companiile, incluzând următoarele aspecte :
• bugetul;
• economisirea;
• investiția;
• acordarea și angajarea de împrumuturi;
• asigurarea;
• acoperirea;
• diversificarea și managementul activelor.
Componentă a economiei financiare, economia financiară internațională abordează problematica deciziilor subiecților economici, în particular ale corporațiilor, care acționează pe piețele globale, aplicând principiile economiei financiare pentru a explica modul cum deciziile financiare ale acestora sunt adoptate în economia reală.
Economia financiară internațională se focalizeză pe determinarea cursului de schimb, piețele internaționale de capital, crizele de lichidități și contagiunea acestora.
Ea dezvoltă un set de metode economice și econometrice capabile să modeleze caracteristicile cheie ale informațiilor financiare, precum și să elaboreze și evalueze previziuni financiare .
Bibliografie
1. A.F.P. BAKKER, ”Instituțiile financiare internaționale”, Editura Antet, 1997;
2. BREZEANU, M. A. DIMA, L.E. NOVAC, ”Sisteme financiare”, Editura Cavallioti, București, 2005;
3. Brezeanu, Petre, ”Instituţii financiare internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 2005;
4. Voinea, Gheorghe, ”Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001;
5. Varvara Nedelcu, „Fondul Monetar Internațional”, Editura Economică, București, 2009, p. 176;
6. Achim Popescu, ”Instituții financiar-bancare internaționale”, Editura Aldine, Sibiu, 2011;
7. Carmen Popescu, ”Istorie economică internațională, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2008;
8. Radu Adrian Vasile, ”Instituții bancare internaționale”, Editura Economică, București, 2009;
9. Ernest Walter, ”Sisteme monetare internaționale”, Editura Calea Nouă, Craiova, 2007;
10. http://www.imf.org/external/country/ROU/index.htm, accesat în data de 30 martie 2015;
11. Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Institutiile Financiare Bancare Internationale si Influentele Exercitate Asupra Economiilor Nationale.doc