I. INTRODUCERE 3 II. TEMEIURI SCRIPTURISTICE SI PATRISTICE DESPRE PREZENTA SI LUCRAREA LUI DUMNEZEU DIN CREATIE 11 III. INVATATURA PATRISTICA DESPRE ENERGIILE NECREATE 20 A. IMPORTANTA ABORDARILOR MINTE-TRUP 21 B. ,,RUGACIUNEA INIMII" SAU ,,RUGACIUNEA LUI IISUS" 22 C. PSIHOLOGIA MISTICILOR 24 D. SEMNE ALE EXTAZULUI RELIGIOS 30 E. TEOLOGIA CATAFATICA SI APOFATICA 31 IV. DISPUTA PALAMITA. ABORDARE ISTORICA SI DOGMATICA 33 A. VIATA SI NEVOINTELE PARINTELUI GRIGORIE PALAMA 33 B. DISPUTA PALAMITA DIN PUNCT DE VEDERE DOGMATIC 43 V. INVATATURA SF GROGORIE PALAMA DESPRE ENERGIILE NECREATE 48 VI. IMPORTANTA INVATATURII PALAMITE DESPRE ENERGIILE NECREATE IN SPIRITUALITATEA POPOARELOR ORTODOXE 54 A. MISCAREA ISIHASTA 54 B. MISCAREA FILOCALICA 56 C. MISCAREA ISIHASTA DIN ROMANIA SI DEZVOLTAREA ACESTEIA SUB INFLUENTA SCRIERILOR PALAMITE 57 VII. Concluzii 72 VIII. BIBLIOGRAFIE 77
I. INTRODUCERE Cu toate ca Sfantul Grigorie a trait in secolul al XlV-lea, el are inca multe de spus vremurilor noastre, intrucat, asa cum stim, aceleasi curente filosofice, teologice si chiar sociale care prevalau pe vremea sa, predomina si acum. Secolul al XlV-lea are trasaturi comune cu secolul al XXI-lea. De aceea, discutiile ce au avut loc intre Sfantul Grigorie Palama si filosofii acelor vremi sunt de un mare interes si acum. Sfantul Grigorie are foarte multe lucruri pe care omul contemporan le poate invata de la el. Suntem in masura sa stabilim marea importanta a invataturilor Sfantului Grigorie Palama pentru triumful adevaratei credinte, pentru ortodoxie. Sfantul Grigorie ne-a aratat in invataturile sale ca Profetii si Apostolii se situau deasupra filosofilor, ca mijlocul pentru a obtine cunoasterea lui Dumnezeu nu este ratiunea, ci inima in sensul ei pe deplin biblic: si anume ca Dumnezeu nu se descopera ratiunii umane, ci se reveleaza inimii sale si ca adevarata cale de cunoastere a lui Dumnezeu este cea isihasta, care este descrisa in Sfintele Scripturi si a fost experiata de catre toti sfintii. Deci el a aratat foarte limpede ca modul de viata monahal, adica metoda rugaciunii, pe care acestia o urmau, conduce la adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. Experienta isihasta a intalnirii cu Hristos in lumina prin rugaciunea inimii a fost provocata de critica facuta de calugarul Varlaam, venit din Occident sa-i dea o fundamentare teologica. Exponentul ei, prin care si-a realizat aceasta fundamentare, a fost sfantul Grigorie Palama. Acest lucru a fost, pe de o parte, un bine, caci fara aceasta fundamentare, experienta isihasta nu si-ar fi asigurat, poate, o continuitate sau ar fi fost expusa la interpretari bizare. Dar critica inspirata de o gandire scolastica intelectualista - care, cu infocarea oricarei miscari nou-nascute, afirma cu unilateralitate simplista unitatea lui Dumnezeu, fara o intelegere pentru experienta reala a Lui si pentru intelegerea mai supla si mai complexa a lui Dumnezeu pe care ea o necesita - a facut si pe aparatorul teologic al acestei experiente sa formuleze doctrina despre Dumnezeu implicata in aceasta experienta , intr-un mod care li se parea adversarilor ca nu se conciliaza cu unitatea lui Dumnezeu, ai carei sustinatori ei se socoteau. Caracterul fundamental al experientei crestine se totalizeaza intr-un singur cuvant care fixeaza in traditia rasariteana cursul si finalitatea vietii crestine: indumnezeirea. Doctrina patristica a indumnezeirii omu lui implica doctrina palamita despre distinctia reala in Dumnezeu intre fi inta (ousia) si puterile (dynameis) sau energiile (energia) dumnezeiesti. A. Halleux observa : "Fiind totodata caugar si preot, teolog si mistic, Palama a putut situa doctrina fiintei si a energiilor in interiorul unei sinteze bi blice si personaliste, hristologice si sacramentale, evitand astfel sa-si in chida teologia in categoriile unei sistematizari filozofice, lucru care ii con-ferea acesteia o rationalitate mai inalta". Parintele Du mitru Staniloae caracterizeaza doctrina rasariteana a Sfantului Grigorie Palama drept o "conceptie teologica abisala. Dumnezeu in fiinta e un adanc nepatruns, necomunicabil, neschimbabil, iar din acest adanc emana puteri si lucrari in care nu se scurge insasi fiinta, aceste lucrari sunt ne numarate precum si abisul fiintei este fara sfarsit, ele fiind altceva decat fiinta". Sfintii parinti au ramas permanent fideli conceptiei ca Dumnezeu ramane incognoscibil prin natura Sa si in fiinta Sa; aceasta opinie a fost exprimata de parintii Capadocieni si de Sfantul Ioan Gura de Aur in Omi liile sale. Urmand traditia rasariteana Sfantul Grigorie Palama zice: "Intr-adevar, ceea ce nu poate fi vazut de nimeni, fie acela Moise sau Pavel, cel ce s-a inaltat pana la al treilea cer, sau chiar mai presus de Pavel si invrednicit de starea si demnitatea ingereasca sau arhangheleasca - ce poate fi altceva decat fiinta lui Dumnezeu, care nu iese din sine, nu se manifesta si nu se poate vedea nicidecum de nimeni?" . Nici ingerii, deci, nu vad fiinta lui Dumnezeu. Daca in ceea ce constituie natura Lui, Dumnezeu este absolut inaccesibil, atunci cum vom fi dupa cuvantul Sfantului Petru : "Partasi la dumnezeiasca fire ?" Sfantul Grigorie Palama afirma ca expresia "Partasi firii dumnezeiesti" are un caracter antinomic, care o inrudeste cu dogma Sfintei Treimi. Noi nu putem sa par ticipam nici la firea si nici la ipostasurile Treimii si totusi suntem chemati sa participam la natura dumnezeiasca. Sfantul Grigorie Palama a fost o piatra de poticnire atat in timpul sau, in infruntarea dintre ortodoxie si traditia si teologia occidentala, cat si in vremea noastra, cand reprezinta inca un motiv de dezacord intre teologii ortodocsi, pe de o parte, care il considera "luminator al ortodoxiei, intaritor al evlaviei si invatator" si teologii occidentali, pe de alta parte, pentru care acesta e vrednic a fi socotit de-a dreptul eretic. Aceasta valorizare diferita a lui Palama din partea ortodocsilor si a teologiei vestice nu e greu de inteles, caci prin teologia lui devine evidenta pentru toti dimensiunea legaturii organice ce caracterizeaza teologia ortodoxa si spiritualitatea specific ortodoxa, dar si prapastia adanca ce o desparte de traditia si modul de a face teologie in occident.
1 Hierotheos Mitropolit de Nafpaktos - Sfantul Grigorie Palama Aghioritull, ed. Bunavestire Bacau, 2000 2 Filocalia Sfintelor Nevointe ale Desavarsirii 7, Ed. Humanitas 3 Cunoasterea apofatica in gandirea Parintelui Staniloae, 226 p. Editura "Libra",Bucuresti, 2002. 4 Troparul Sf. Grigorie Palama din Duminica a doua a postului Pastilor, Triod, ed. a VII-a, EIBMBOR, 1970 5 Gh. Mantzaridis, Invatatura despre indumnezeirea omului la Sf Grigorie Palama, in Palamicele, Tesalonic, ed. Pournara, 1973 6 Anestis Keselopoulos, Patimi si virtuti in teologia Sf. Grigorie Palama, Atena, 1982 7 Sf. Grigorie Palama, Pentru cei ce se linistesc cu evlavie,3,1,22-24, in Panaiotis Hristou, Opere complete Grigorie Palama, vol. 1, Tesalonic, 1962 8 Gh. Martzelos, Firea si lucrarile lui Dumnezeu la Sf. Vasilie cel Mare.Cercetare istorico-dogmatica asupra invataturii Bisericii Ortodoxe despre fire si energii in Dumnezeu, Tesalonic, 1984 9 Sf. Grigorie Palama, Teofanii, PG 150, 936C, Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, PSB 80, EIBMBOR,1983; trad. pr. prof. D.Staniloae 10 Universitatea Bucuresti, Scoala Doctorala a Facultatii de Teologie Ortodoxa ,,Patriarhul Justinian"Bucuresti - Teza de doctorat ,,Fiinta lui Dumnezeu si energiile necreate in teologia Sfantului Grigorie Palama si importanta actuala", coordonator Pr. Prof. Dr. Stefan Sandu, Propunator Cocirlea Mihaita 11 R. Dr.. Marin D. CiuIei, Antropologie patristica ,1999, Ed. Sirona 12 Sf. Grigorie Palama, Antireticul III catre Akindin, 6,ed.cit.,op. Cit., 13 Tomul Aghioritic, la J. Meyendorff, Sfantul Grigorie Palamas 14 Ilie Ecdicul, Culegere din sentintele inteleptilor stradalnici, Filocalia, vol.4, p.287; in Teologia Dogmatica si Simbolica, vol.2 15 Sf. Grigore Palama, Apologia mai extinsa, la D. Staniloae, Teologia Morala , vol.3 16 Sf. Maxim Marturisitorul, Raspunsuri catre Talasie, la J. Meyendorff, Sfantul Grigorie Palamas ,Prezenta si lucrarea Cuvantului lui Dumnezeu in Vechiul Testament :Pr Dumitru Staniloae 17 Pr. prof. Dumitru Stani loae, Teologia Dogmatica Or to do xa, vol. 2, EIBMO, Bu cu resti, 2010 18 Sf. Maxim Marturisitorul, Raspunsuri catre Talasie, la I. Bria, Tratat de Teologie Dogmatica si Ecumenica 19 Sf. Grigore Palama, Apologia mai extinsa, la D. Staniloae, Teologia Morala , vol.3 20 Sf. Dionisie Areopagitul, Opere complete, trad. pr. Dumitru Staniloae, Ed. Paideia, Bucuresti 1996. 21 Sf. Grigorie Palama, 150 de Capete despre cunostinta naturala, despre cunoasterea lui Dumnezeu, despre viata morala si despre faptuire, trad. pr. Dumitru Staniloae in Filocalia romaneasca, vol. 7, EIBMBOR, Bucuresti 1977 22 Sf. Grigorie Palama, Teofanii, PG 150, 936C, Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, PSB 80, Eibmbor,1983; trad. pr. prof. D.Staniloae 23 D. Staniloae, Teologia Morala ,vol.3 24 Sf. Grigorie Palama, Despre impartasirea dumnezeiasca si indumnezeitoare; sau despre simplitatea dumnezeiasca si mai presus de fire, trad. pr. Dumitru Staniloae in Filocalia romaneasca, vol. 7, Eibmbor, Bucuresti 1977 25 Teologia Dogmatica si Simbolica, vol.2 ...
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
