ARGUMENT CAPITOLUL I JOCUL - DOMINANTĂ A VÂRSTEI PREŞCOLARE I.1. Literatura de specialitate despre joc I.2. Aspecte psihologice privind jocul I.3. Jocul – principala metodă şi procedeu instructiv – educativ utilizat în grădiniţă CAPITOLUL II CREATIVITATEA LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ II.1. Definirea conceptului de creativitate II.1.1. Creativitatea ca proces II.1.2. Creativitatea ca produs II.1.3. Creativitatea ca potenţial II.1.4. Creativitatea ca trăsătură de personalitate II.2. Specificul manifestării creativităţii la vârsta preşcolară CAPITOLUL III RELAŢIA DINTRE STIMULAREA TREBUINŢELOR DE PROGRES ŞI AMPLIFICAREA POTENŢIALULUI CREATIV – STUDIU APLICATIV III.1. Metodologia cercetării III.1.1. Ipoteza şi obiectivele studiului aplicativ III.1.2. Eşantionul şi etapele studiului III.2. Investigarea fluidităţii, flexibilităţii şi originalităţii III.3. Trebuinţa de cunoaştere, strategia didactică şi potenţialul creativ III.4. Atitudinea adultului faţă de copil şi jocul său şi potenţialul creativ al copilului III.5. Desfăşurarea activităţilor liber-alese şi a activităţilor de dezvoltare personală într-un spaţiu estetic şi educativ, premisă a creativităţii III.6.Un program de antrenament creativ III.7. Etapa finală a studiului aplicativ CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE
MOTTO: „Legenda Meştereului Manole ne dezvăluie esenţa creaţiei. Creaţia este legea însăşi a vieţii spirituale a omului, atacul creaţiei este autotelic ca şi jocul: raţiunea sa de a fi se află în el însuşi.” V. Pavelcu ARGUMENT Mai mult ca oricând, educaţia are ca dezidirat fundamental pregătirea copilului pentru viaţă, pentru cerinţele concrete, reale, existente şi viitoare legate de activitatea profesională, de viaţa socială şi culturală. Idealul educaţional românesc vizează formarea personalităţii autonome şi creative, a acelei personalităţi care să anticipeze viitorul, să transforme prezentul în direcţia anticipărilor sale, să descopere şi să rezolve situaţii împreună cu ceilalţi. Problema creativităţii a preocupat numeroşi cercetători, psihologi, practicieni, în domeniul educaţiei, impresionaţi de valoarea acestei capacităţi care învăluie persoana şi comportamentul unor indivizi creatori. Creativitatea continuă să preocupe, nu pentru că eforturile de până acum au fost sterile, ci pentru că potenţialul creativ reprezintă una din avuţiile cele mai complexe şi mai misterioase, iar educarea lui în vederea manifestării prin comportamente creatoare, unul din cele mai îndrăzneţe şi mai înalte obiective. Astfel, marea majoritate a specialiştilor consideră creativitatea ca fiind o trăsătură definitorie pentru existenţa individuală şi pentru evoluţia societăţii. Fiecare om dispune, printre celelalte potenţialităţi, de un potenţial creativ. Problema transformării lui în trăsătură de personalitate este încă controversată. Sunt unii teoreticieni care consideră potenţialul creativ ca o forţă autopropulsivă, iar alţii consideră că nivelul creativităţii depinde numai de calitatea acţiunilor creative. Pornind de la modelul bifactorial al creativităţii elaborat de P. P. Neveanu, care interpretează creativitatea ca interacţiune specifică a vectorilor creativi (motivaţie, trăiri afective, atitudini creative) cu sistemele operaţionale (logice, euristice, procese imaginative, atitudini creative) s-a ajuns la relevarea faptului că datoria educatorului este de a-l instrumenta pe copil, începând cât se poate de timpuriu, cu operaţii generative, dar şi de a-i stimula trebuinţele de dezvoltare, motivaţia cognitivă, aspiraţiile înalte şi, de ce nu, nonconformismul practic. Însă, forţele creative ale preşcolarului se formează şi se dezvoltă numai în climatul ludic şi de aici importanţa jocului în dezvoltarea creativităţii copilului preşcolar şi importanţa temei alese de mine „Jocul în dezvoltarea creativităţii copilului preşcolar”. Jocul este domeniul principal în care se manifestă şi se exersează potenţialul creativ, climatul psihologic cel mai favorabil al copilului preşcolar pentru a se forma armonios. Prin joc, copilul are posibilitatea de a-si spori cunoaşterea de sine, de a-şi statornici relaţia dintre el şi mediul înconjurător. Jocul este activitatea fundamentală a copilului, o expresie a activităţii efectuate spontan, din plăcere, încărcată de satisfacţii. Activitatea mea de documentare, de reflecţie şi experimentală, a avut următoarele obiective: • Relevarea rolului trebuinţelor de dezvoltare (prezente la vârsta preşcolară) în activarea şi stimularea potenţialului creativ; • Stimularea potenţialului creativ al copiilor prin diferitele jocuri şi activităţi instructiv-educative din grădiniţă; • Evidenţierea rolului conduitei adultului în stimularea sau frânarea manifestării originale a preşcolarului; • Elaborarea unui program de antrenament creativ pentru copilul de vârstă preşcolară. În prima parte a lucrării am analizat noţiunea de joc prin prisma literaturii de specialitate, am prezentat aspectele psihologice privind jocul, precum şi jocul ca principală metodă şi procedeu utilizat în grădiniţă. În cea de a doua parte a lucrării am definit conceptul de creativitate (interpretat ca potenţial, proces, produs, trăsătură de personalitate), analizând apoi specificul creativităţii la vârsta preşcolară. În ultima parte a lucrării, am prezentat datele unui studiu aplicativ, pornimd de la domeniile în care se desfăşoară creativ, preşcolarul. Ipoteza principală a studiului am formulat-o astfel: întrucât preşcolarul dispune de un potenţial, susţinut de manifestarea pregnantă a trebuinţelor de cunoaştere, de independenţă şi de relaţie interpersonală, stimularea acestor trebuinţe prin jocuri creative, ar trebui să conducă la întreţinerea şi potenţarea manifestărilor creative ale preşcolarilor. Pentru o mai bună organizare, studiul a avut mai multe etape: etapa iniţială, prin investigarea fluidităţii, flexibilităţii şi originalităţii; etapa formativ-ameliorativă, care a cuprins cercetarea ipotezelor secundare formulate, precum şi aplicarea unui program de antrenament creativ, specific vârstei şi etapa finală, în cadrul căreia am aplicat şi interpretat teste de diagnoză a potenţialului creativ. Această lucrare este o clarificare în primul rând pentru mine şi poate şi pentru alte cadre didactice din învăţământul preşcolar în ceea ce priveşte modalităţile de a descoperi mereu copilul în noutatea şi „ineditul” personalităţii sale, de a acţiona creator în favoarea sa. Lucrările de specialitate pe care le-am consultat mi-au fost de un real folos, m-au ajutat sa-mi realizez cercetarea şi în sufletul meu mi-a întărit ideea de a continua cu preocuparea pentru copil - care este prima piatră de hotar pe care se construieşte activitatea didactică.
1. BARBU, H., DUMA, S. „Activitatea ludică a preşcolarilor activitate creatoare „De la grădiniţă la şcoală” - Culegere metodică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 2. BRANCUŞI, C-TIN, „Aforismele şi textele lui Brâncuşi", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1980 3. BRUNER, S. JEROME, Pentru o teorie a instruiriiEditura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1970 4. COSMOVICI ANDREI, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2005, 5. CERGHIT, I., Prelegeri pedagogice, Editura Collegium Polirom, Bucureşti,2001 6. CERGHIT, I., Metode de învăţământ-adiţia a IV-a revizuită şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2006 7. CHATEAU, JEAN, Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Pedagogică,1980 8. CHATEAU, JEAN, Jocul şi psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1979 9. CLAPAREDE, E, Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1975 10. CRISTEA, SORIN, coordonare generală, Curriculum pedagogic I, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 2006 11. CUCOŞ, CONSTANTIN, Pedagogie-ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Polirom, 2006 12. DAFINOIU, ION, personalitatea- Metode calitative de abordare- Observaţia şi interviul, Editura Polirom, Iaşi, 2007 13. DELCHET, R., Antologia psihologilor francezi contemporani, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1977 14. DRUŢĂ, MARIA, ELENA, Cunoaşterea elevului, Editura Aramis, Bucureşti, 2004 15. ELCONIN, D. B., Psihologia jocului, , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988 16. EZECHIL, LILIANA, Laborator Preşcolar, Editura. V -Integral, Bucureşti, 2002 17. FLAUBERT, G., Corespondence, Londra, Editura Harap, Londra, 1924 18. GESLLER, H. E., Mijloace de educaţie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977 19. GUILFORD, Educaţie şi limbaj, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 20. GURTZ, Interpretarea culturii, New York,1973 21. HAVÂRNEANU, CORNEL, Cunoaşterea psihopedagogică a persoanei-posibilităţi de utilizare a compiuterului în psihologia aplicată, Editura Polirom, Iaşi, 2000 22. HUIZINGA, I., Homo ludens, Editura Univers, 1977 23. KOLUMBUS, S. E., Didactica preşcolară, E.V&Integral, 1989 24. LANDAU, E, Psihologia creativităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 25. LOVINESCU, A.V., Elemente distractive în activităţile obligatorii din grădiniţă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968 26. LEV1 LABAYIER, Creativitatea - Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999 27. MONTESSORI, M., Tainele copilăriei, Editura Tiparul Universal, Bucureşti, 1938 28. MUNTEANU, A., Incursiuni în creatologie, Editura Augusta, Timişoara, 1999 29. NEGREŢ, I., Metodologia educativă şi structura factorilor creativităţii preşcolare în "Copilul şi mediul social" - culegere metodică editată de Revista de pedagogie, 1976 30. NEVEANU POPESCU, Psihologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975 31. NEVEANU POPESCU, Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti, 1978 32. OSTERIETH, P., Introducere în psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 33. PIAGET, J., Naşterea inteligenţei la copil, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 34. PIAGET, J., Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980 35. PLANCHARD, E., Mijloace de educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976 36. PRIER, Dezvoltarea spirituală din prima copilărie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 37. RAFAILĂ ELENA, Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Ed. Aramis, Bucureşti, 2002, 38. REBREANU, L., Aptitudini şi talente, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971 39. ROBU, MARIA, Empatia în educaţie-necesităţi pedagogice moderne Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008 40. ROCO, M., Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed. Polirom, Iaşi, 2001. ...
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
