Lecția de viață a Egiptului Antic

INTRODUCERE

Civilizatia egipteana m-a fermecat inca de cand imi pot aduce aminte, chiar inca din- nainte de a afla ca exista stiinta numita egiptologie si ca exista oameni numiti egiptologi, care au facut din aceasta pasiune o meserie, si care la randul lor sunt la fel de fascinati de aceasta civilizatie antica minunata.

Aceasta, desi a existat acum 5000 de ani, nu s-a pierdut in negura vremii, nu a cazut prada uitarii, si acest lucru a fost posibil pe de o parte datorita bogatiei de documente, papirusuri, opere de arta, constructii, edificii, etc. ce stau ca marturie si astazi si pledeaza in favoarea maretiei culturale a civilizatiei egiptene; iar pe de alta parte datorita unei contributii in ceea ce priveste multe aspecte ale vietii egiptenilor de azi care mai pastreaza inca elemente stravechi.

Mi s-au parut interesant de studiat credintele, traditiile si ritualurile, importanta si rolul familiei, al religiei, al educatiei, intr-o civilizatie atat de avansata in raport cu acea perioada si atat de veche in raport cu lumea noastra moderna.

Din dorinta de a descoperi ce anume se ascunde in spatele imaginii create de Hollywood, a Egiptului - taram al misterelor, al faraonilor, al mumiilor si al blestemelor - am inceput sa ma documentez despre oamenii acelor timpuri, despre viata lor, despre cunostintele pe care le detineau, despre cat de avansata era societatea egipteana antica, pe ce principiu functiona, care erau functiile familei, care erau valorile si credintele pe care oamenii acelor vremuri le pretuiau, cum se realiza educatia, ce importanta avea aceasta in viata oamenilor, care sunt gandurile si invataturile pe care vechii egipteni prin intelepciunea lor le-au transmis generatiilor, si care este actualitatea pedagogica a acestui model de formare uman.

Acestea sunt intrebarile la care prezenta lucrare isi propune sa gaseasca raspunsuri.

Caci numai afland raspunsul la aceste intrebari vom putea intelege aceasta fila din istoria egiptenilor, si chiar si a intregii omeniri, doar asa vom putea constientiza maretia acestei civilzatii, modul in care si-au desavarsit minunatele opere de arta si maretele constructii, ce elemente din psihologia si educatia vechilor egipteni au stat la baza acestor realizari care continua sa uimeasca lumea.

Omul egiptean in plenitudinea sa, nu poate fi inteles decat daca este studiat, imortalizat in contextul particular epocii sale, pornind de la datele istorice si culturale.

De aceea, in aceasta lucrare voi incerca sa pun in lumina aceste aspecte spre o mai buna intelegere a ceea ce cultura, gandirea si intelepciunea egipteana au reprezentat pentru acea epoca si ce importanta au acestea pentru actualitate.

Asa ca haideti sa deschidem fereastra spre trecutul indepartat al omenirii ....

Cap. 1. ARTA DE A TRAI A VECHILOR EGIPTENI

1.1. VIATA DE ZI CU ZI A VECHILOR EGIPTENI:

In Egipul modern, o croaziera pe Nil, sau o plimbare cu masina de-a lungul acestui rau al vietii poate fi foarte evocatoare. S-ar putea observa intinderea urbana, fabrici moderne, trafic intens, dar in mediul rural se pot inca intalni oameni care traiesc la fel cum o faceau cu mii de ani in urma. Am vedea constructii mici din caramizi arse, din pamant, boi tragand la pluguri arhaice, unelte agricole rudimentare, toate ducandu-ne cu gandul la antichitate, caci egiptenii de azi inca mai pastreaza o multitudine de traditii, ritualuri si credinte vechi.

Egiptologia este considerata cea mai veche stiinta care are ca obiect de studiu omul antic; pornind la drum cu insisi Herodot si Strabon, si chiar inainte de acestia cu Manetho, ei fiind primii oameni de stiinta care au studiat istoria Egiptului si viata locuitorilor lor.

Din multitudinea dovezilor gasite ce spun frumoasa poveste a vechilor egipteni, descoperim oameni care nu sunt foarte deosebiti de noi, oamenii moderni.

Astfel, barbatii si femeile se indragosteau, isi uneau destinele, formau familii care deveneau centrul vietii lor, isi faceau griji pentru copiii lor, lucrau, erau viteji in lupta, se zbateau, cautau siguranta, aveau preocupari morale, dar de la care unii deviau, ajungand hoti sau criminali, se dadeau in judecata, divortau, plateau taxe, se certau cu vecinii si nevestele, dar mai presus, credeau in regula de aur a Bibliei noastre: sa-ti iubesti aproapele.

Unii oameni excelau in viata, urcau pe scara sociala, deveneau mari oficiali, in timp ce altii esuau, dar in general supravietuiau, si duceau vieti obisnuite pentru acele vremuri.

Se adaptau conditiilor de mediu si se pare ca erau buni patrioti.

Textele literare si religioase egiptene, precum si Herodot, care cunoscuse Egiptul secolului al cincilea i.e.n – si in mod substantial documentele picturale si sculpturale ne-au comunicat un bogat material informativ privind viata cotidiana a egiptenilor.

Intai, asupra locuintelor: clima calda a tarii si lipsa totala de ploi simplifica mult aceasta problema.

Taranii, pastorii si pescarii locuiau in colibe facute din trestie sau in case simple din chirpici.

Celelalte case – inclusiv palatul regal – erau construite din caramida uscata la soare, foarte rar folosindu-se si cateva barne din lemn.Casele celor mai avuti aveau doua nivele si un subsol drept magazie, cu o terasa la nivelul superior, - loc de retragere in racoarea casei.

Aerisirea se facea prin ferestrele practicate in acoperis.