INTRODUCERE 1 Capitolul I DREPTUL INTERNATIONAL AL MUNCII- DELIMITĂRI CONCEPTUALE 3 1 1 Conturarea dreptului internaţional al muncii Trăsăturile specifice 3 1 2 Obiectul dreptului internaţional al muncii 7 1 3 Subiectele dreptului internaţional al muncii 9 1 4 Funcţiile dreptului internaţional al muncii 11 1 5 Principiile fundamentale ale dreptului internaţional al muncii 12 1 6 Izvoarele dreptului internaţional al muncii 14 1 6 1 Documente elaborate sub egida OIM 14 1 6 2 Alte izvoare 17 1 7 Dreptul internaţional al muncii şi dreptul intern 22 1 8 Instrumentele internaţionale ale muncii şi influenţa lor asupra legislaţiilor statelor 24 1 8 1 Consideraţii generale 24 1 8 2 Influenţa convenţiilor pe state şi zone geografice 29 Capitolul II ORGANIZATIA INTERNATIONALĂ A MUNCII „CONŞTIINŢA SOCIALĂ A UMANITĂŢII” 33 2 1 Apariţia şi evoluţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii 33 2 2 Competenţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii 41 2 3 Tripartismul - principiu fundamental al Organizaţiei Internaţionale a Muncii 42 2 4 Structura Organizaţiei Internaţionale a Muncii 44 2 4 1 Conferinţa Internaţională a Muncii (CIM) 44 2 4 2 Consiliul de Administraţie (CA) 46 2 4 3 Biroul Internaţional al Muncii (BIM) 48 2 4 4 Alte organe 49 2 5 Activitatea Organizaţiei Internaţionale a Muncii 51 2 5 1 Activitatea de elaborare şi control 53 2 5 2 Activitatea de cooperare şi asistenţă tehnică 57 2 5 3 Activitatea de informare şi cercetare ştiinţifică 61 2 5 4 Probleme ale elaborării şi aplicării convenţiilor şi recomandărilor O I M 63 2 6 România şi Organizaţia Internaţională a Muncii 66 Capitolul III CONTINUTUL DREPTULUI INTERNATIONAL AL MUNCII ŞI LEGISLAŢIA ROMÂNĂ 75 3 1 Codul internaţional al muncii 75 3 2 Raportul dintre legislaţia română şi normele Organizaţiei Internaţionale a Muncii 76 3 2 1 Drepturile fundamentale ale omului 76 3 2 2 Ocuparea forţei de muncă Condiţiile de muncă Securitatea socială Protecţia muncii Inspecţia şi administraţia muncii 82 3 2 3 Muncitorii migranţi categorii particulare de lucrători 90 3 2 4 Normele O I M şi tripartismul 91 Capitolul IV DREPTUL INTERNAŢIONAL AL MUNCII ŞI ORGANIZATIILE EUROPENE 92 4 1 Dreptul social european - parte a dreptului internaţional al muncii 92 4 2 Consiliul Europei şi problematica muncii şi protecţiei sociale 93 4 2 1 Activitate Structură 93 4 2 2 Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale 95 4 2 3 Carta socială europeană 96 4 3 Uniunea Europeană si problematica muncii si protecţiei sociale 100 4 3 1 Elemente de ordin istoric Structura Uniunii Europene 100 4 3 2 Spatiul Social European Spatiul Economic European 104 4 3 3 Reglementări prioritare ale UE pentru dreptul muncii 105 Concluzii 110 Bibliografie 113
INTRODUCERE Tema care face obiectul prezentei lucrări - dreptul internaţional al muncii - trezeşte un interes crescând în lumea contemporană, avându-se în vedere ponderea sa deosebită în cadrul problemelor majore care preocupă societatea de astăzi Componentele dreptului internaţional al muncii abordează domenii fundamentale pentru indivizi, precum: abolirea muncii forţate, drepturile sindicale şi eliminarea oricăror forme de discriminare pe bază de rasă, culoare, sex, religie, opinie politică, ascendent naţional şi origine socială Relaţiile dintre legislaţia internaţională şi cea internă a unei ţări sunt importante, atât teoretic, cât şi practic Constituţia ţării noastre reglementează aceste relaţii în articolele 11 şi 20, la care se adaugă principiul supremaţiei Constituţiei consacrat în articolul 51 România, aflată în plin proces de transformare instituţională şi politică se confruntă, în prezent, cu o serie de probleme legate de crearea unui sistem democratic al drepturilor şi libertăţilor omului În perioada de după decembrie 1989, ţara noastră a devenit parte la numeroase instrumente juridice internaţionale, adoptând totodată prevederi pentru adaptarea legislaţiei sale interne la exigenţele legislaţiei internaţionale, fiind perioada unei ample şi spectaculoase reintegrări a României în ordinea juridică internaţională Desigur, pentru a înţelege însemnătatea dreptului internaţional al muncii este necesar să se precizeze mai întâi ce este, în ce constă obiectul său, care sunt particularităţile sale, cum se justifică existenţa sa Munca este prima condiţie de bază a întregii vieţi omeneşti Este o noţiune inseparabilă de existenţă a omului Încă de la apariţia sa, homo faber datorează dezvoltarea sa muncii Acest fapt, ca şi acela că toate lucrurile de care avem nevoie sunt produsul muncii omeneşti se impune cu forţa unui adevăr evident, ce nu poate fi contestat Reluând această idee, Jean Fourastie afirma în lucrarea sa "Pourqui nous travaillons" (ediţia a V-a, Paris 1970, p 13) : "Oxigenul este singurul produs natural care satisface în întregime şi desăvârşit una din nevoile omului Pentru ca oamenii să subziste fără muncă, ar trebui ca natura să-i dea omului tot ceea ce îi este necesar, aşa cum îi dă oxigenul (Chiar apa trebuie scoasă din pământ, pompată şi adeseori filtrată") Noţiunea de "muncă" acoperă toate domeniile activităţii productive a oamenilor Munca, înţeleasă ca o activitate creatoare de valori materiale şi spirituale, este indisolubil corelată cu viaţa omului şi reprezintă o necesitate sub aspect social În afara vocaţiei de a crea valori, munca are, indiscutabil, şi un important rol formativ asupra personalităţii umane, fiind "condiţia naturală permanentă a vieţii omeneşti" şi, totodată, factorul care determină însăşi formarea şi dezvoltarea personalităţii umane Cerinţele dezvoltării, progresul ştiinţei şi tehnicii, al cunoaşterii în general, sporesc rolul factorului muncă în procesele economico-sociale Fără muncă - indiferent de orice considerent ideologic - dezvoltarea societăţii, în ansamblul ei, este de neconceput Drepturile ocrotite prin dreptul internaţional al muncii fac parte, de regulă, din ansamblul drepturilor fundamentale ale omului Problemele dreptului omului au ocupat şi continuă să ocupe un loc proeminent în cadrul acţiunii politice a statelor, ca şi al unor importante organisme şi reuniuni internaţionale, fiind un subiect de cea mai largă circulaţie Promovarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor inerente fiinţei umane constituie un element esenţial al asigurării progresului, bunăstării şi civilizaţiei în orice societate, al democraţiei statului de drept Prin neglijarea şi încălcarea flagrantă a acestor drepturi şi libertăţi s-au creat situaţii conflictuale de natură a pune în pericol climatul de pace Drepturile şi libertăţile omului, dar mai ales modalităţile lor de urmărire şi realizare, au cunoscut o evoluţie continuă, aplicarea lor fiind adaptată, totodată, la nivel regional sau în funcţie de condiţiile specifice organizaţiei care le proclamă În consecinţă, s-a ajuns la elaborarea unor documente internaţionale diferite, dar complementare şi care servesc aceluiaşi scop - acela de promovare şi garantare a drepturilor şi libertăţilor umane Viitorul, în condiţiile statului de drept, implică aşezarea muncii ca factor central al dezvoltării economico-sociale În condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice, în epoca contemporană, acest proces dobândeşte dimensiuni impresionante Maşini şi instalaţii de o forţă uriaşă în raport cu puterile fizice ale omului, construcţii impunătoare, cibernetica, asaltul cosmosului - iată numai câteva din exemplele care pun în evidenţă rolul covârşitor al muncii în societate
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
