Libera circulație a forței de muncă și implicațiile pentru piața muncii din România

Libera circulaţie a forţei de muncă în spaţiul European şi implicaţiile pentru piaţa muncii din Romȃnia

Rezumat: Scopul studiului îl reprezintă oferirea unei analize ample şi obiective a dinamicii forţei de muncă şi ocupării populaţiei în spaţiul European cât şi implicațiile pentru piața muncii din România.În prezenta lucrare se incearcă prezentarea efectelor pozitive induse de relaxarea presiunilor generate de persistenţa nivelului ridicat al şomajului care la rândul lor sunt contracarate de impactul negativ asupra mărimii forţei de muncă, în special a celei înalt calificate. Situația privind şomajul în cadrul Uniunii Europene cât şi în România este prezentată şi susținut de către datele oficiale puse la dispoziti de catre Eurostat şi Agentia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Rezultatul datelor oficiale relevă faptul că Şomajul in zona euro a atins un nou record la sfarşitul anului trecut.

Implicațiile pentru economia României a migrării forței de muncă sunt multiple. Una dintre ele fiind remitențele trimise de către românii care muncesc în spațiul European care în ultimii 10 ani au fost in cuntum de 45 mld euro, puțin sub echivalentul veniturilor totale încasate de stat în anul 2013.

Cuvinte cheie: migrație, locuri de muncă, salariu, bună stare

Cod JEL: F22, F24, A10

1. Introducere

Tema aleasă este „Libera circulaţie a forţei de muncă în spaţiul European şi implicaţiile pentru piaţa muncii din Romȃnia”, o temă foarte relevantă pentru realitatea economico-socială în care trăim.

Politicile de ocupare reprezintă un ansamblu de măsuri elaborate de stat pentru a interveni pe piaţa muncii, în scopul stimulării creării de noi locuri de muncă, al ameliorării adaptării resurselor de muncă la nevoile economiei, al asigurării unei fluidităţi şi flexibilităţi eficiente pe piaţa muncii, diminuându-se dezechilibrele şi disfuncţionalităţile.

Am ales această temă deoarece este un subiect de actualitate care are influenţe asupra întregii vieţi economice. Fiecare stat trebuie să acorde o importanţă maximă „ocupării forţei de muncă” deoarece reprezintă unul dintre indicatorii de dezvoltare şi bunăstare ai economiei.

Obiectivele lucrării sunt prezentarea strategiilor la nivelul ocupării forţei de muncă adoptate de către UE pentru creşterea gradului de ocupare, de a prezenta situaţia ocupării forţei de muncă în perioada 2009-2014. Obiectivul principal este studierea unor indicatori specifici migrației în scopul de a muncii, cât şi compararea indicatorilor României cu cei ai altor state membre UE.

Pentru a vorbi mai în amănunt despre acest concepte mi-am structurat această lucrare în câteva părți, după cum urmează:

Prima parte intitulată, „Aspecte specifice privind libera circulaţie a individului şi libera circulaţie a persoanelor”,care reprezintă o introducere a noţiunii de politică socială comunitară, definirea şi obiectivele acestei politici, ancorarea în timp şi spaţiu a noţiunii şi scopul acesteia în creşterea inteligentă a unei economii. Tot aici este prezentată situaţia cea mai reală la nivelul ocupării forţei de muncă, care au fost statele care au înregistrat creşteri sau scăderi la nivelul ratei ocupării forţei de muncă.

Lucrarea continuă cu o a doua parte intitulată, „Efectele migraţiei din România” în care este prezentată dimensiunea migrației dar şi avantaje si dezavantajele acesteia. Legat de dimensiunea migraţiei este prezentat procentul celor care au ales să migreze pe țări de destinație.

Partea a treia intitulată „Implicațiile fenomenului migraționist asupra economiei României” este rezervată prezentări rezultatelor analizelor facute asupra principalilor indicatori ai migrației forței de muncă. Ei ne sunt prezentați prin comparație cu cei ai altor state membre UE. Datele utilizate sunt în funție de indicatorul studiat, ele pot fi: ani, număr de persoane, procente, finanțe. Tot aici este prezentată situaţia cea mai reală la nivelul ocupării forţei de muncă, care au fost statele care au înregistrat creşteri sau scăderi la nivelul ratei ocupării forţei de muncă.

Mi-am concluzionat lucrarea printr-o privire de ansamblu, iar concluzia cea mai relevantă a întregii lucrări este faptul obiectivul Uniunii Europene de a construi un spaţiu economic liber, o piaţă comună unde să fie asigurată atât libera circulaţie a cetăţenilor, cât şi libera circulaţie a forţei de muncă şi a serviciilor, fără a se fixa o barieră sau a se crea discrepanţe majore între cetăţenii ţărilor membre, nu este un obiectiv înca atins. Curajul de a fi mai tranşant în ceea ce priveşte sugestiile pentru o mai buna gestionare a problemelor existente este determinată de lipsa datelor privind migraţia internaţională a forţei de muncă pe plan mondial şi la nivelul Uniunii Europene, în special. Totodată, cercetarea întreprinsă a permis identificarea de noi oportunităţi şi direcţii viitoare de cercetare, prin extinderea analizei factorilor determinanţi şi modelatori ai emigraţiei forţei de muncă şi evaluarea consecinţelor economice ale acestui proces atât pentru ţările de origine, cât şi pentru cele de destinaţie ale migranţilor.

2. Literatura de specialitate. Aspecte specifice privind libera circulație a persoanelor

Piaţa internă are ca principal element constitutiv, ridicarea oricăror constrângeri aplicabile circulaţiei persoanelor şi înlăturarea controlului la frontierele interne. Dar de-a lungul timpului, acest concept s-a deformat din punct de vedere al semnificaţiei. Deşi iniţial, piaţa liberă propunea libera circulaţie a agenţilor economici, prin extensie conceptul a înglobat de asemenea agentul privit ca şi individ.

Ca urmare a extinderii conceptuale, independent de activitatea economică derulată, cetăţenii, membrii ai ţărilor din Uniunea Europeană, se sustrag obligativităţii de a fi supuşi controlului în vederea verificării cetăţeniei. Înlăturarea restricţiilor la graniţele statelor a atras după sine un dinamism neechilibrat al maselor .

Conceptul de liberă circulaţie a fost abordat în Tratatul de la Roma, fiind exprimat prin termeni specifici, încă din primele rânduri: „Comunitatea are ca misiune, prin realizarea unei pieţe comune şi prin apropierea treptată a politicilor economice ale statelor membre, să promoveze o dezvoltare armonioasă a activităţilor economice în ansamblul Comunităţii, o expansiune continuă şi echilibrată, o stabilitate crescută, ridicarea accelerată a nivelului de viaţă şi stabilirea unor relaţii mult mai apropiate între ţările care le formează” .

Prin Convenţia Schengen se restricţionează, dar într-un mod uşor superficial, modalitatea de supraveghere dar şi de control a frontierelor externe. În primul rând s-au efectuat anumite liste care susţineau cetăţenii ce aveau nevoie de viză pentru a avea posibilitatea de a tranzita spaţiul comunitar. În al doilea rând, au fost adoptate o serie de restricţii minore privind controlul şi securitatea frontierelor Uniunii Europene, tocmai pentru a proteja acest concept.

Prin urmare, prin libera circulaţie se înţelege posibilitatea persoanelor de a călători fără restricţii sau fără controale amănunţite şi suprasolicitante, în interiorul statelor membre ale Comunităţii Europene.