Managementul Creativitatii

Cuprins disertatie Cum descarc?

1.INTRODUCERE.pag. 3
2.CREATIVITATEA SI DEZVOLTAREA EI.pag. 5
2.1.CONCEPTUL DE CREATIVITATE.pag. 5
2.2.RELATIILE DINTRE CREATIVITATE SI PROCESELE PSIHICE.pag. 7
2.3.FACTORII SI FAZELE PROCESULUI DE CREATIE.pag. 9
2.4.EDUCAREA POTENTIALULUI CREATIV LA SCOLARUL MIC.pag.10 
3.COMPUNERILE IN INVATAMANTUL PRIMAR.pag.12
3.1.DEFINIREA COMPUNERII.pag.13
3.2.CLASIFICAREA COMPUNERILOR SCOLARE.pag.14
3.3.TIPOLOGIA LECTIILOR DE COMPUNERE.pag.15
3.4.OBIECTIVE INSTRUCTIV-EDUCATIVE SPECIFICE.pag.17
3.5.CONTINUTUL COMPUNERII SI MODALITATI DE REALIZARE.pag.18
4.MODALITATI DE FORMARE A CAPACITATILOR CREATOARE PRIN ORELE DE COMPUNERE (CONSIDERATII TEHNICE).pag.20 
4.1.STRUCTURA COMPUNERII.pag.21
4.2.ANALIZA EXPRESIILOR DUPA SENS SI SEMNIFICATIE.pag.22
4.3.EXERCITII DE RESTRUCTURARE A TEXTELOR.pag.23
4.4.EXERCITII DE DEZVOLTARE INTENSIVA A CAPACITATILOR CREATOARE.pag.26
5.METODE FOLOSITE IN FORMAREA DEPRINDERILOR DE ELABORARE A COMPUNERILOR SCOLARE.pag.29 
5.1.OBSERVAREA.pag.29
5.2.DEMONSTRAREA.pag.30
5.3.FOLOSIREA MANUALULUI.pag.30
5.4.CONVERSATIA.pag.32
5.5.EXPUNEREA (POVESTIREA).pag.33
5.6.COMPARATIA.pag.33
6.ORELE DE COMPUNERE PRACTICA INSTRUCTIV-EDUCATIVA.pag.34
6.1.COMPUNERI PE BAZA UNUI TEXT LITERAR CUNOSCUT.pag.36
6.2.COMPUNERI DUPA ILUSTRATII.pag.39
6.3.COMPUNERI DUPA UN TABLOU.pag.40
6.4.COMPUNERI CU INCEPUT SAU SFARSIT DAT.pag.42
6.5.COMPUNERI CU TEME DATE SI FORMULATE DE INSTITUTOR.pag.44
6.6.COMPUNERI LIBERE.pag.45
7.CONCLUZII,CERINTE FATA DE COMPUNERILE ELEVILOR.pag.49
8.BIBLIOGRAFIE.pag.52


Extras din disertatie Cum descarc?

1. INTRODUCERE
Ideea unei scoli creative nu este noua. O intalnim la ganditorii romani, asa cum ar fi de exemplu, C. Radulescu-Motru : "Daca pana astazi problema cultivarii vocatiei prin mijloace educative nu s-a pus decat in mod incidental, trebuie cautata, in primul rand, in insasi organizarea pe care a avut-o scoala traditionala. Aceasta scoala era organizata in vederea transmiterii cunostintelor de la o generatie la alta. Centrul de greutate al acestei neorganizari era pus pe natura cunostintelor. Scoala din zilele noastre este organizata in vederea unui alt scop. Ea tinde la dezvoltarea aptitudinilor de creatie ale tinerilor ce apartin generatiilor noi" . Autorul, inca de acum saizeci de ani, isi exprima convingerea ca in programele scolare va fi cuprinsa si pregatirea " vocatiei", prin exercitii libere de imaginatie creatoare, organizate intr-o atmosfera de sinceritate sufleteasca, de incredere si de iubire pentru munca.
Intr-o perioada de profunde transformari, educatiei scolare ii revin sarcini deosebit de importante in implinirea vocationala a fiecarui elev, in constructia si reconstructia omului si societatii. Eficienta educatiei se masoara prin gradul in care pregateste copiii, inca de la frageda varsta, folosind intregul context pedagogic (familie, scoala, societate), pentru participarea la propria dezvoltare si pentru participarea la viata sociala.
In acest sens, limba si literatura romana este obiectul de invatamant cu o contributie importanta la cunoasterea valorilor nationale si universale, in primul rand cunoasterea frumusetilor limbii noastre. Orice demers didactic trebuie sa se gaseasca sub semnul autenticului si profunzimii, sa creeze mereu alte punti intre aceste frumuseti si sufletele copiilor. 
Atrasi cu tact si rabdare pe taramul miraculos al limbii si literaturii, ei isi formeaza o exprimare aleasa, un vocabular bogat si variat, devin sensibili, vibreaza afectiv, isi dezvolta potentialul creativ. Intr-adevar, limba este tezaurul cel mai pretios pe care-l mostenesc copiii de la parinti, depozitul sacru lasat de generatiile trecute si care merita sa fie pastrat si dezvoltat de generatiile care-l primesc. Ea este cartea noastra de noblete, semnul nostru de recunoastere ca neam, lantul tainic ce ne impreuna, altarul la care se inchina inimile iubitoare. Nichita Stanescu avea o dragoste nesfarsita, curata si sincera pentru limba romana, pe care o simtea " ca o duminica ", o sarbatoare de suflet, tainica, mereu innoitoare.
Implinirea vocationala a copiilor nostri si a poporului roman sta sub semnul initial al invatarii limbii si literaturii romane. " Limba romana este patria mea " - spunea Nichita Stanescu si parca ni se adresa direct noua, invatatorilor, cei care punem in mana copiilor condeiul, pentru prima data, spre a-i invata sa scrie literele, spre a-i introduce in lumea povestilor si, treptat, in lumea realitatilor. Sub indrumarea noastra se produce " marea ruptura", numirea sunetelor, transcrierea lor prin litere. Este cea ce marele poet, amintit mai sus, a denumit despartirea insului de propria vorbire, simtita ca o instrainare : "Intre mana copilului si limba lui nu este nici o diferenta. Limba lui are cinci degete, ca si mana lui, si apuca la intamplare cu ea orice obiect abstract, cu aceeasi dibacie cu care apuci un fruct sau o surcea. Apoi vine prima mare alienare, prima aparitie a diferentei specifice intre ins si lume : scoala, clasa I primara, alfabetul, 0-I, 0I. Deodata, afli brusc ca vorbesti. Vorbirea, din cantec devine cu totul si cu totul altceva " .
In ciuda saltului intr-o lume noua, a abstractiilor, a grijilor, a indatoririlor, povestile cu zane si pitici, cu Feti Frumosi si Ilene Cosanzene n-au incetat sa ne farmece pana la batranete. Tendinta civilizatiei moderne de a-l " maturiza " mai devreme pe copil este nefireasca, nenaturala. Si atunci, el cauta si gaseste adapost in lumea feerica, mereu proaspata, a basmelor, in lumea poeziei, care ii anima capacitatea imaginativa, creativitatea, ii pastreaza optimismul, il face mai fericit.
Cand vorbim si cand scriem despre creativitate, noi, invatatorii, fiind alaturi de copii doar in primii patru ani de scoala, ramanem oarecum la mijloc de poveste. Ii luam de mana cu blandete in clasa intai, ii purtam prin tainele cartilor si incercam sa scoatem la lumina aurul, lumina sufletului lor. Asa cum spunea Nicolae Iorga : "Nu e usor; pamantul a ascuns foarte adanc piatra care prinde mai multa lumina si in cotlonul de inima simtirea care mai da mai multe raze ". Cautam zi de zi, la fiecare lectie, ce are mai bun fiecare elev. Cu dragoste si daruire le indrumam pasii. Apoi ne despartim de ei. Despre unii aflam lucrari frumoase si ne bucuram ; le-a ramas vie dragostea pentru frumos, bunatatea, curatenia sufleteasca, buna-cuviinta si bunul-simt, receptivitatea, dorinta de a da tot ce pot, de a se implini vocational. In ei suntem si noi.


Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul Creativitatii.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!