Managementul în cadrul serviciilor publice de asistență socială - Primăria Ianca, Brăila

Cuprins disertație Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I: DEZVOLTAREA DURABILA PENTRU IMBUNATATIREA MIJLOACELOR DE SUBZISTENTA 6
1. Management -  concept, definitii 6
2. Consideratii generale privind dezvoltarea durabila 9
3. Familia -  factor cheie favorizant al dezvoltarii durabile 12
CAPITOLUL AL II-LEA: CADRUL LEGISLATIV PREMISA A IMPLEMENTARII SI DURABILITATII SERVICIILOR SOCIALE 22
1. Ajutorul Social 24
2. Ajutor de urgenta 28
3. Ajutor de inmormantare 29
4. Acordarea tarifului social consumatorilor casnici de energie electrica 30
5. Alocatie pentru sustinerea familiei 31
CAPITOLUL AL III-LEA: Studiu de caz: dinamica prestatiilor de asistenta sociala in perioada 2015-2020 la nivelul localitatii Ianca 39
1. Obiectivele si metodologia cercetarii 39
2. Studiu de caz: dinamica prestatiilor de asistenta sociala in perioada 2015-2020 la nivelul localitatii Ianca 41
CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 52

Extras din disertație Cum descarc?

INTRODUCERE
Saracia este un fenomen pe cat de cunoscut, pe atat de greu de inlaturat, al carui efect se resimte la nivel economic si indeosebi in plan psiho-social. Impotriva saraciei se duce o lupta tot mai puternica apelandu-se la instrumente de combatere, in principal prin intermediul prestatiilor sociale, care trebuie sa-si dovedeasca o eficienta tot mai crescuta in concordanta cu costurile ridicate pe care le presupune tranzitia in care se afla, in prezent, tara noastra.
Combaterea acestui fenomen in cadrul programelor sociale, ar trebui sa se adreseze numai persoanelor sarace, pentru a se atinge eficienta acestora. Se urmareste ca, efortul lor sa fie dimensionat, astfel incat sa ridice standardul de viata al fiecarui beneficiar pana la nivelul pragului de saracie. In realitate, nici un sistem de protectie sociala nu poate indeplini aceste criterii ideale, costituind doar o referinta teoretica. Programele care isi ating scopul prin combaterea saraciei acoperind cel mai mare procent de persoane sarace cu cel mai mic procentaj de fonduri si cu cele mai mici costuri administrative se dovedesc a fi eficiente.
Existenta alocatiilor familiale fac dovada implicarii sistemului in combaterea saraciei prin asigurarea veniturilor suplimentare familiilor cu copii, in conditiile in care este bine cunoscut faptul ca existenta copiilor diminueaza considerabil nivelul de trai al familiilor, comparativ cu cel al familiilor fara copii si ca dimensiunea mai mare a familiei constituie una din principalele cauze ale saraciei, in special intr-un context in care veniturile din munca au un nivel general scazut si sunt putin diferentiate. Cuantumul relativ ridicat al alocatiilor in raport cu salariile a constituit un alt factor care a favorizat participarea sistemului de alocatii familiale la sustinerea familiei aflate in zona saraciei, potentat si de diferentierea alocatiilor in functie de rangul copiilor.
O parte din alocatiile platite duc la atingerea unor obiective de combaterea a saraciei. O alta parte din ele, insa, cele care revin familiilor aflate in zona de saracie si in apropierea acestora contribuie efectiv la diminuarea saraciei si la prevenirea acesteia datorita faptului ca acopera o parte a cheltuielilor curente (prin alocatiile standard) sau ocazionale (prin ajutoarele acordate la nastere, etc.) legate de cresterea, educatia si intretinerea copiilor. Numarul si ponderea familiilor care au nevoie de ajutor financiar in vederea cresterii copiilor sunt foarte mari, iar numarul si ponderea celor care beneficiaza de acest ajutor sunt si mai mari.
Saracia constituie un fenomen care, de regula, afecteaza tarile aflate in tranzitie. Saracii reprezinta persoanele, familiile si grupurile de persoane ale caror resurse sunt atat de limitate incat le diminueaza sansele de acces la un nivel de viata minim acceptabil.
Necesitatea extinderii echitabile a sistemului de alocatii familiale asupra tuturor categoriilor populatiei, ca si cerinta evitarii efectelor nefavorabile in plan demografic si asupra realizarii functiei stimulative a salariilor, au orientat reforma sistemului de alocatii familiale in directia universalizarii si a eliminarii oricaror diferentieri a alocatiilor, ceea ce a insemnat evident si un castig in materie de echitate. De altfel, se apreciaza ca prestatiile familiale, indiferent daca sunt alocate pe principiul selectivitatii sau al universalitatii, constituie un instrument eficient de orientare a resurselor financiare in prevenirea si combaterea saraciei. 
CAPITOLUL I: DEZVOLTAREA DURABILA PENTRU IMBUNATATIREA MIJLOACELOR DE SUBZISTENTA
1. Management -  concept, definitii
Managementul poate fi definit ca fiind procesul de supervizare, control si coordonare a activitatii productive in organizatii industriale si de alt tip formal sau persoanele care indeplinesc aceste functii. Ca proces, managementul este in mod conventional divizat in managementul general al principalelor obiective ale organizatiei si managementul de personal sau specializat care are de-a face cu rolurile de sprijin precum personalul, problemele juridice sau cercetarea si dezvoltarea. In societatea industriala s-a dezvoltat un strat managerial drept rezultat al corporatiilor de tip societate pe actiuni, al cresterii dimensiunilor intreprinderilor si al expansiunii birocratiei publice. Utilizarea termenului este suficient de vaga pentru a-i include aici, la una dintre extreme, pe directori si alti membri seniori care sunt implicati personal in companie si sunt, prin urmare, si angajatori; la cealalta extrema se afla angajatii care nu au actiuni, salariatii carora li se incredinteaza -  sau sunt promovati la -  diferite nivele de responsabilitate de supraveghere. Managerii din aceasta categorie constituie o proportie crescanda a angajatilor cu ,,gulere albe". O relatare excelenta despre rolul ideologiilor de management in cursul industrializarii este Workand Authority in Industry (1974) de Reinhard Bendix (editie noua in 1974). The Sociology of Management (1989) de Mike Reed este un manual mai general. Pentru o mai buna aprofundare a conceputlui, a se vedea si teoria contingentei; line-and-staff; revolutie manageriala. 
Un alt concept care trebuie luat in considerare este rata dependentei. Aceasta este un indicator simplu al compozitiei pe varste a populatiei care variaza, de regula, intre 0,5 si 1,00. Primele definitii ale ratei dependentei se refereau la numarul total de tineri dependenti impartit la numarul persoanelor de varsta productiva. Recent, ca urmare a constrangerilor economice cauzate de imbatranirea populatiei, rata dependentei a fost definita ca numarul total de persoane dependente, tineri si batrani, impartit la numarul populatiei aflate la varsta activa, de pilda, numarul persoanelor pana in 15 ani si cele de peste 65 de ani impartit la numarul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani sau numarul persoanelor de pana in 20 ani si cele de peste 60 de ani impartit la numarul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 20 si 59 de ani. In cazul ambelor definitii, cele doua parti ale populatiei sunt identificate numai prin varsta, fara nicio referire la numarul celor care lucreaza si al celor care nu lucreaza. Pe masura ce bazele nationale de date castiga tot mai mult in calitate si frecventa, aceasta definitie mai precisa -  cea de-a treia -  devine o posibilitate si este folosita in cadrul unor cercetari. Rata dependentei este folosita de catre unii cercetatori pentru a monitoriza tendintele demografice ale structurii de varsta de-a lungul timpului, facand legatura cu ratele de fertilitate si de mortalitate si alti indicatori demografici, sociali sau economici.

Fisiere în arhivă (1):

 Managementul in cadrul serviciilor publice de asistenta sociala - Primaria Ianca, Braila.doc

Imagini din acest disertație Cum descarc?

Bibliografie

1. Aries, Philippe (1960). L'Enfant et la vie familiale sous L'Ancien Regime, Oxford University Press.
2. Barrett, Michele, Mcintosh, Mary (1982). The Anti-Social Family, Verso.
3. Bendix, Reinhard (1974). Work and Authority in Industry: Ideologies of Management in the Course of Industrialization, California: University Press.
4. Brundtland Commission (1987). Our Common Future (Raport Brundtland), Oxford University Press.
5. Constantinescu, Maria (2004). Sociologia familiei, Pitesti: Editura Universitatii.
6. Constantinescu, Maria (2008). Dezvoltare umana si asistenta sociala, Pitesti: Editura Universitatii.
7. Finch, J. (1989). Family Obligations and Social Change, Polity.
8. Galle, Duncan (1993). Social Change and the Experience of Unemployment, Oxford University Press.
9. Gilbert, Michael (1996). Inflation and Social Conflict.
10. Goffman, Erving (1961). Asylums, Anchor Books.
11. Goode, William (1964). The Family, New Jersey: Englewood Cliffs.
12. Gouldner, Alvin W. (1954). Patterns of Industrial Bureaucracy, Free Press.
13. Gouldner, Alvin W. (1964). Anti-Minotaur: TheMyth of a Value-FreeSociology, Social Problems 9 (3):199.
14. Gouldner, Alvin W. (1967). Enter Plato, London: Routledge & Kegan Paul.
15. Gouldner, Alvin W. (1970). The Coming Crisis of Western Sociology, Basic Books.
16. Gouldner, Alvin W. (1976). The Dialectic of Ideologyand Technology, New York: Oxford University Press.
17. Gouldner, Alvin W. (1980). The Two Marxists, New York: Seabury.
18. Gouldner, Alvin W. (1985). Against Fragmentation, New York, Oxford University Press.
19. Harris, C.C. (1983), The Family and Industrial Society, London: George Allen & Unwin.
20. Hillary, George (1955). Definitions of Community: Areas of Agreement, Rural Sociology.
21. Jahoda, Marie, Employment and Unemployment (1982), Cambridge University Press.
22. Jupp V. (2010). Dictionar al metodelor de cercetare sociala, Iasi: Editura Polirom.
23. Laing, R. D. (1976), The Politics of the Family, Penguin, Harmondsworth.
24. Lasch, Christopher (1977). Heaven in a Heartless World, New York: Basic Books.
25. Maslow, A. (1970). Motivation and Personality, ?New York, Harper & Row.
26. Murdock George P. (1949). Social Structure, New York: Macmillan.
27. Nisbet, Robert (1966). The Sociological Tradition, London: Routledge & Kegan Paul.
28. Parsons, Talcott (1954). Essays in SociologicalTheory, Glencoe: Free Press.
29. Parsons, Talcott si Bates, Robert (1955). Family, Socialization and Interaction Process, Glencoe, Ill., Free Press.
30. Reed, Mike (1989). The Sociology of Management, Prentice-Hall.