Marketing Muzeal

Cuprins disertatie Cum descarc?

Lista tabelelor, figurilor si graficelor.2
Introducere.3
CAP.1. Elemente definitorii ale marketingului cultural.4 
1.1. Conceptul de marketing muzeal - parte componenta a marketingului cultural.5
1.2. Muzeul ca factor de culturalizare.8
1.3. Muzeul in era marketingului.10
CAP. 2 . Cercetare de marketing in domeniul muzeal. 14
2.1. Continutul marketingului serviciilor muzeale. 14
2.2. Aria cercetarii.18
2.3. Metode si tehnici de cercetare.20
2.4. Cercetarea directa si spatiul muzeal.20
CAP. 3 . Cercetarea pietei muzeale.22
3.1. Cercetare de marketing pe piata serviciilor muzeale.22
3.2. Cercetarea factorilor de mediu.23
3.2.1. Componentele mediului extern.23
3.2.2. Micromediul serviciilor muzeale.26
3.2.3. Investigarea cererii.27
3.2.4. Studiul ofertei.30
CAP. 4. Cercetarea consumului de servicii muzeale.34
4.1. Analiza statistica si evaluarea consumului de servicii muzeale.34
4.2. Investigarea directa a consumului de servicii muzeale.34
4.3. Studiul comportamentului consumatorului de servicii muzeale.35
4.4. Principalii factori culturali care influenteaza comportamentul consumatorului.38
CAP. 5. Studiu de caz privind cercetarea de marketing realizata in cadrul Complexului National Muzeal "Astra".41
5.1. Prezentarea generala a Complexului National Muzeal "Astra".41
5.2. Obiectul de activitate a Complexului National Muzea"Astra".43
5.3. Crecetare de marketing privind influentele culturale asupra comportamentului consumatorului in cadrul Complexului National Muzeal "Astra".48
5.3.1. Cercetarea primara .51
5.3.2. Cercetarea secundara.58
5.3.3. Analiza de situatie, sugestii privind activitatea viitoare a Complexului National Muzeal "Astra".58
Concluzii.64
Bibliografie.66


Extras din disertatie Cum descarc?

Marketingul muzeal reprezinta un domeniu de activitate foarte slab dezvoltat la noi in tara. De altfel, acest tip de activitati, si aici putem sa generalizam la nivel de marketing cultural, au fost "imprumutate sau copiate" doar in ultimii ani din economiile dezvoltate, datorita constientizarii faptului ca , marketingul are efecte si implicatii benefice si in activitatea social - culturala .
Intr-o societate de tranzitie spre economia de piata , asa cum este si societatea romaneasca , astfel de preocupari devin o necesitate sau un raspuns imediat la cerintele unei piete aflate intr-o continua miscare , diversificare si transformare.Odata cu eliminarea barierelor economiei socialiste, si prestatorii de servicii culturale au inceput sa realizeze cat de importanta este adaptarea intitutiei de cultura la noile cerinte ale pietei.
Aceasta introducere reprezinta o scurta prezentare a temei lucrarii, facandu-se totodata si o anticipare a aspectelor tratate in prezenta lucrare.
In lucrarea de fata, vom realiza o analiza atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere practic a influentelor culturale in comportamentul consumatorului.
Vom realiza o prezentare detaliata a ceea ce inseamna cercetarea de marketing in domeniul cultural si implicit in domeniul muzeal , detaliind pe de o parte tipurile de cercetare, iar pe de alta parte tehnicile si metodele utilizate in cercetarea de marketing muzeal.
Aceasta parte este urmata de prezentarea in detaliu a elementelor ce compun analiza pietei muzeale si a cercetarii consumului muzeal.
Aspectele de natura practica ale acestei lucrari , se concretizeaza intr-o cercetare de marketing realizata in cadrul Complexului National Muzeal "Astra". Astfel vom realiza o cercetare primara si o cercetare secundara, urmate de o analiza de situatie si sugestii privind eficientizarea activitatii muzeului.
Obiectivele principale ale realizarii acestei lucrari sunt reprezentate de: formarea unei viziuni globale asupra comportamentului consumatorului de servicii muzeale si intelegerea principalelor concepte, teorii referitoare la comportamentul consumatorului; prezentarea factorilor care influenteaza comportamentul consumatorilor - personalitate, stil de viata, cultura, clasa sociala, familie, grupuri de referinta si de apartenenta, situatiile de cumparare si de consum , iar ultimul obiectiv ar fi prezentarea reactiilor consumatorilor fata de elementele mixului de marketing al Complexului National Muzeal "Astra".
Intentia noastra nu este aceea de a stabili un tipar de realizare a activitatii de cercetare de marketing muzeal si a influentelor culturale in comportamentul consumatorului, ci de a arata ca activitatea de marketing poate reprezenta o solutie la gasirea unor variante de rezolvare a unor probleme care apar in activitatea unui muzeu.
CAP. 1 . ELEMENTE DEFINITORII ALE MARKETINGULUI CULTURAL
Aplicate mai intai in domeniul bunurilor materiale , conceptele si metodele de marketing au penetrat in aproape toate domeniile activitatii umane, implicit in cel al activitatilor nonlucrative.Asa dupa cum subliniaza C. Florescu , "in ultimele doua decenii, evolutia marketingului este marcata de patrunderea sa si in domeniile situate dincolo de frontiera activitatilor economice propriu zise"1. Astazi marketingul are o aplicabilitate foarte mare, fiind supus unui proces de clarificari teoretice si de diferentiere a unor domenii specializate, cum sunt : marketing industrial, marketing comercial, marketing turistic, marketing financiar, marketing al transporturilor, marketing educational, marketing politic, marketing cultural etc.
In tara noastra , studiile de marketing cultural sunt relativ limitate si axate, in principal, pe cercetarea nevoilor si consumului de cultura. La fel de nesemnificative sunt si preocuparile de aplicare a metodelor de marketing in domeniul culturii. Dupa cum in economie o decizie rationala, eficienta nu se poate lua fara a investiga piata, nici in domeniul culturii studiile privind nevoile consumatorilor nu pot sa lipseasca. Serviciile culturale trebuie sa fie rentabile, sa puna cat mai bine in valoare ceea ce au de oferit valorificand pentru aceasta orice oportunitate pentru ca pana la urma si cultura se vinde.
Dar ce se intelege de fapt prin cultura?
Cuvantul " cultura" apare frecvent in discursuri, carti, dezbateri, texte de publicitate, in denumirea unor emisiuni radiofonice, a unor asociatii si fundatii, in dialoguri mondene, pe frontispiciul unor asezaminte , in paginile revistelor si pe ecranele televizoarelor.
Faptul ca acest cuvant este atat de des folosit da impresia ca intelesurile lui sunt suficient de bine cunoscute. In realitate insa nu este chiar asa, acceptiunile termenului avand o mare diversitate. Referintele la cultura angajeaza sisteme de cunostinte, credinte, opinii, nevoi si aspiratii proprii indivizilor si grupurilor umane.
Cultura sta la originea dorintelor si a comportamentului personal, este factorul determinant fundamental al dorintelor si conduitelor unei persoane. Comportamentul uman in mare parte, se invata. Pe masura ce creste, un copil isi insuseste valorile de baza, perceptiile, dorintele si modul de comportare de la familie sau alte institutii.
Notiunea de cultura este si ea foarte complexa la fel ca si cuvantul "cultura" folosit in vocabularul curent. Din multitudinea de acceptiuni relevanta este cea in care aceasta este definita ca totalitate a "operelor create de personalitatile ivite in sirul neantrerupt al generatiilor" si destinate sa devina proprietate colectiva, atemporala, un bun al tuturor.
"Mergeti - scria un sociolog - si spuneti-i unui francez ca Moliere nu este bunul sau personal; o sa vedeti reactia lui".
Ca un bun colectiv, cultura ii implica, pe creatorii si pe consumatorii de cultura. Publicul culturii nu este insa un consumator in sensul comercial al termenului, el fiind un receptor si totodata un interpret al ei. In functie de interesele, cunostintele , trebuintele, opiniile, atitudinile si comportamentul consumatorilor de cultura receptarea acesteia este selectiva. 
Dintr-un anume punct de vedere " totul este cultural" consemna Jaques Charpentreau, culturalul fiind o realitate legata prin mii de fire de social, fiind " spatiul unde se ordoneaza fortele constituite ale persoanei si comunitatii"2.
Afirmarea marketingului in domeniul cultural ar presupune urmatoarele: imbinarea conceptului de marketing cu cel de cultura, crearea de concepte noi si imbogatirea celor existente cu alte acceptiuni sugerate de practica culturala, experimentarea unor metode noi de investigare a consumului cultural si al comportamentului consumatorului, elaborarea unor metode eficiente de previzionare a fenomenelor pietei culturale.
Anumite concepte cum ar fi: piata, concurenta, promovarea, pret, nevoi, consum, strategie, etc. ,au cu totul alte sensuri atunci cand se refera, de exemplu, la: piata editoriala, consumul mass-media, strategia bibliotecara, nevoia de arta, difuzarea de carte, concurenta producatorilor de filme, pretul informatiei, promovarea celebritatilor unui domeniu sau al unei natiuni. Daca avem in vedere insa si experimentarea unor metode si tehnici de cercetare, metoda autobiografiei culturale poate fi relevanta in analiza comportamentului cultural.
Aplicarea marketingului in domeniul cultural presupune cercetarea pietei culturale, identificarea nevoilor, aspiratiilor si asteptarilor consumatorilor impreuna cu crearea unor noi nevoi la nivelul unor noi segmente de piata, evaluarea calitatii si dimensiunii ofertei, armonizarea ei cu cerintele de consum ale populatiei, determinarea gradului de satisfactie al consumatorilor, a motivatiei si a comportamentelor culturale.
Pentru determinarea nonconsumului precum si pentru atragerea unor noi segmente de consumatori sunt necesare, de asemenea, noi instrumente de analiza si actiune eficienta. Avand in vedere specificitatea produselor si serviciilor culturale, cercetarile de marketing trebuie sa evidentieze metodele cele mai relevante de promovare a valorilor si personalitatilor creatoare.
Prin intermediul "marketingului interactiv" care realizeaza interactiunea publicului cu prestatorii de servicii culturale, poate fi stimulata creatia culturala precum si spiritul creator al consumatorilor de cultura.
Particularitatile mixului in domeniul culturii pun in evidenta functii specifice ale marketingului cultural. Dupa cum sublinia C.Florescu, insa, indiferent de domeniul si de scara aplicarii lui, marketingul are o serie de functii generale care, la nivelul marketingului cultural constau in:
1. Investigarea pietei, a consumului de cultura si a mediului economic si social
2. Adaptarea continua a politicilor de marketing la cerintele mediului
3. Dimensionarea serviciilor culturale in consens cu nevoile, gusturile, preferintele, asteptarile, exigentele calitative ale consumatorilor, dar si cu dezideratele politicii culturale
4. Promovarea unui management eficient al resurselor umane care, impreuna cu resursele materiale si informationale, sa asigure realizarea obiectivelor prestabilite.
Promovarea marketingului in domeniul culturii presupune totodata din partea managerilor multa munca si perseverenta. Jay Conrad Levinson a sintetizat intr-o idee extrem de plastica cele doua "secrete" ale marketingului: pluta se poate scufunda in ocean, dar omul nu poate renunta sa inoate spre mal, indiferent cat timp trebuie sa faca aceasta pentru a supravietui.


Fisiere in arhiva (1):

  • Marketing Muzeal.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!