Marketingul produselor agroalimentare - Piața cerealelor în România

Cuprins disertație Cum descarc?

CAP. I - Piata -  abordare teoretica si metodologica 4
1.1 Conceptul de piata 4
1.2. Particularitatile pietei produselor agroalimentare 6
1.2.1 Tipologia pietelor agroalimentare 6
1.2.2 Caracteristicile pietelor agroalimentare 7
1.3 Cererea 11
1.3.1 Conceptul de cerere 11
1.3.2 Functia cererii 12
1.3.3 Legea cererii 13
1.3.4. Cererea pietei 14
1.4. Oferta 15
1.4.1. Legea ofertei 16
1.4.2. Functia ofertei 17
1.4.3. Elasticitatea ofertei 18
1.5. Pretul 18
1.5.1. Pretul de echilibru 19
1.5.2. Stabilirea preturilor produselor agroalimentare 21
1.5.3. Particularitatile preturilor produselor agroalimentare 21
CAPITOLUL II - Piata cerealelor in Uniunea Europeana si pe plan mondial 22
2.1. Evolutia suprafetelor cultivate cu cereale in Uniunea Europeana si pe plan mondial 22
2.2. Evolutia productiei de cereale in Uniunea Europeana si pe plan mondial 25
2.3. Productia de cereale in Uniunea Europeana in anul 2007, pe tari membre 31
2.4. Consumul de cereale in Uniunea Europeana 34
CAP. III - Organizarea Comuna a Pietei Cerealelor 35
3.1. Importanta formarii unei piete agricole unice 35
3.2. Principalele masuri stabilite de stat pentru sustinerea productiei de grau in perioada 2005-2007 37
3.3. Instrumente si mecanisme de interventie pe piata cerealelor, in contextul Organizarii Comune de Piata 38
CAP. IV - STUDIU DE CAZ: Piata cerealelor, a produselor agricole si alimentare in Romania 40
4.1. Considerente cu privire la cererea si oferta de produse agricole si alimentare 40
4.2. Importanta graului 41
4.2.1. Importanta culturii graului pe plan mondial si national 41
4.2.2. Rolul graului in asigurarea securitatii alimentare 43
4.2.3. Caracteristicile si rolul materiilor prime si auxiliare in producerea painii 44
4.3. Piata cerealelor in Romania 45
4.3.1. Evolutia suprafetelor cultivate cu cereale in Romania 45
4.3.2. Evolutia productiei de cereale in Romania 48
4.3.3. Consumul de produse agroalimentare 53
CONCLUZII SI PROPUNERI: 56
BIBLIOGRAFIE: 59

Extras din disertație Cum descarc?

CAP. I - Piata -  abordare teoretica si metodologica
1.1 . Conceptul de piata
Mecanismul de piata sau, mai exact, interactiunea intre fortele generate de cerere si oferta, constituie esenta conceptului de piata. In aceasta sectiune este prezentata logica care sta la baza utilizarii mecanismului de piata in stabilirea preturilor si a ofertei (cantitatilor de produse), logica aplicata tuturor mecanismelor de piata, indiferent de profil si incluzand piata cerealelor si, implicit, piata produselor de panificatie.
Este cunoscut faptul ca mecanismul de piata poate opera complet atunci cand populatia (consumatorii) se inscriu intr-o anumita logica de piata. Principala motivare a ofertantilor de bunuri si servicii consta in obtinerea unui profit ridicat. 
Cumparatorii, insa, sunt motivati prin dorinta de a obtine cat mai mult cu banii lor. In timp ce exista o mica disputa in randul economistilor referitor la aceasta logica de functionare a mecanismului de piata, exista un dezacord fundamental referitor la faptul daca atat de ,,disputatul" mecanism de piata este bazat pe ,,natura umana" sau reprezinta cunoscutul ,,learned behavior" (comportament invatat).
Economistii neoclasici sunt de parere ca o asemenea conduita face parte din ,,natura umana". ,,Mediul de lucru" al economiei neoclasice este usor de caracterizat.
Cumparatorii incearca sa isi maximizeze utilitatea prin cumpararea de bunuri. In acest sens, ei maresc numarul de bunuri cumparate pana la momentul in care castigul de la o unitate in plus este balansat de ceea ce trebuie sa ofere pentru a obtine aceasta unitate marginala. Cu alte cuvinte, ei incearca sa maximizeze utilitatea sau satisfactia asociata cu consumul de bunuri si servicii.
Ca un exemplu concret, sa presupunem ca, printr-o tactica de marketing, o firma de comercializare a painii ofera 4 paini pentru pretul de 3 paini. 
In viziunea ecomomistilor neoclasici, majoritatea cumparatorilor va alege aceasta oferta datorita ,,naturii umane". In ,,mintea" cumparatorului se formeaza gandul castigului marginal, chiar daca in realitate ei aveau nevoie de doua paini, vor opta pentru patru.
In mod similar, salariatii isi ofera serviciile catre firmele care vor sa ii angajeze, prin echilibrarea venitului provenit din salariul pe care il castiga si pierderea placerii pe care ar avea-o altfel prin relaxare.
Toate aceste argumente conduc catre o cerere de bunuri si o oferta de factori productivi, ceea ce, in esenta, caracterizeaza o piata. In mod similar, producatorii incearca sa produca bunuri asfel incat costul de productie al unitatii marginale sa fie egal cu profitul pe care il genereaza. In acest fel ei maximizeaza profiturile, de asemenea firmele angajeaza salariati pana in momentul in care costul noului salariat este egal cu valoarea productiei pe care noul angajat o va realiza.
In concluzie, teoria neoclasica implica agenti economici (fie individuali sau firme) care optimizeaza castigurile in functie de toate constrangerile relevante. Valoarea castigului este strans legata de dorinta nelimitata intersectata cu constrangeri (mai exact cu lipsa). Tensiunile si problemele decizionale sunt rezolvate de piata. Preturile sunt semnalele care spun agentilor economici daca dorintele lor contradictorii pot sa fie solutionate.
Institutionalistii, insa, sunt de parere ca asemenea conduita a fost asimilata si dobandita pe masura aparitiei mecanismului de piata. Aceasta miscare putin cunoscuta a luat amploare dupa secolul XX, devenind astfel o puternica scoala de gandire economica.
Fondatorul acestei scoli a fost renumitul economist Thorstein Veblen, binecunoscut pentru cartea sa, publicata in anul 1899, ,,The Theory of the Leisure Class" (,,Teoria clasei tihnite"). Veblen a sustinut ca tinta principala a oricarui om de afaceri nu consta in a produce bunuri in conformitate cu cele mai inalte interese ale societatii, ci in a obtine profit, mai degraba o expresie sinonimica si destul de daunatoare. 
Institutionalistii argumenteaza ca mediul economic al oricarei persoane este explicat in mare masura de societatea careia ii apartine si in special de institutiile din care face parte. Acestea includ firme, biserici, familii, guverne, institutii de caritate -  cu alte cuvinte orice institutie care prevede o anumita conduita, traditie si cunostinte.
De asemenea, indivizii insisi pot crea noi institutii sau pot schimba traditii deja existente cu unele noi, dar institutiile conservatoare au fost rezistente la orice schimbare. Numai in timpurile moderne ritmul de viata a fost mai accelerat. Institutionalistii sunt de parere ca motorul care sta la baza oricarei schimbari este tehnologia si ritmul rapid care invaluie de la an la an aproape fiecare sector.
Institutionalismul a fost in parte o reactie la principiul economic de echilibru al lui Alfred Marshall. 
Modelul sau matematic a descris economia intr-un echilibru static, nefiind in conformitate cu realitatea. 
Lumea reala este intr-un flux continuu. De fapt, institutionalistii folosesc adesea teoria evolutionista pentru a descrie modul de functionare a economiei.
In concluzie, institutionalistii favorizeaza democratia, egalitatea si reglementarile guvernamentale referitoare la piata. Ei refuza ideea conform careia indivizii sunt motivati in intregime doar de profit si interes propriu si intaresc ideea ca sunt inzestrati cu un altruism original.

Fisiere în arhivă (1):

 Marketingul produselor agroalimentare - Piata cerealelor in Romania.doc

Imagini din acest disertație Cum descarc?

Bibliografie

1. Alexandri C., ,,Securitatea si echilibrul alimentelor in Romania", Editura GEFA, Bucuresti, 2001;
2. Ariton D., "Strategii financiare ale firmei", (Financial Strategies of Companies), Publishing House Europlus, Galati, 2007
3. Balaure V. si colab., ,,Marketing", Editura Uranus, Bucuresti 2000;
4. Bigioi D., ,,Mix-marketingul produselor de panificatie-concept, model, studiu de caz", Ed. Ulmex, Bucuresti, 2004;
5. Balaure V. s.a. Marketingul in procesul dezvoltarii economice si sociale, Vol.2, Ed. ASE, Bucuresti, 2002
6. Cretu C., Cunostinte economice fundamentale si de specialitate pentru examenul de licenta", Editura Fundatiei Academice "Danubius", Galati, 2005
7. Cosea M., ,,Economia integrarii europene", Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2004;
8. Ciutacu C., ,,Competitivitatea agriculturii si integrarea in UE", Editura CIDE, 2002; 
9. Chiran A., colaboratori, Marketing agroalimentar. Teorie si practica, Editura Orizonturi, Bucuresti, 2002;
10. David N. si Istudor, N., ,,Asigurarea si gestionarea resurselor materiale in agricultura si industria alimentara", Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000; 
11. Demetrescu M.C., ,,Metode de analiza in marketing", Editura Teora, Bucuresti, 2001;
12. Grigore A. - Rolul relatiilor publice in promovarea vanzarilor. Lucrari Stiintifice, Academia Navala Mircea cel Batran, Constanta, 2007
13. Grigore A. - Marketing Editura TERRA NOSTRA, Iasi, 2007
14. Grigore A. - Marketingul Serviciilor Editura Fundatiei Academice Danubius, Galati, 2008
15. Grigore A. - Marketing General Editura ZIGOTTO a Fundatiei Academice Danubius, Galati, 2008
16. Manole V., Stoian M., ,,Agromarketing", Editura ASE, Bucuresti 2001;
17. Miron D., ,,Economia Uniunii Europene", Editura Luceafarul, Bucuresti, 2002;
18. Pop Al. N.(coord), ,,Marketing strategic", Editura Economica, Bucuresti, 2000;
19. Saseanu A., ,,Strategii de marketing in industria de panificatie", Editura Matrix Rom, 2005;
20. Turtureanu A.G. "Elemente fundamentale de marketing", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2005;
21. Turtureanu A.G. "Economia serviciilor", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004;
22. Tureac, C., - Managementul serviciilor - Galati, Editura Fundatiei Academice Danubius, 2007
23. Zahiu L.(coord), ,,Politici si piete agricole- Reforma si integrare europeana", Editura Ceres, Bucuresti, 2005.