Mase plastice pentru roti dintate

Cuprins disertatie Cum descarc?

I. Proiectarea organelor de masini din mase plastice
I.1. Proiectarea angrenajelor din plastic pe baza analizei tensiunilor.pag.1
1.1. Tensiunea de incovoiere pe dinte.pag.1
1.2. Factorul (coieficientul) de siguranta.pag.2
1.3. Tensiunile de contact.pag.3
I.2. Proiectarea rotilor din mase plastice.pag.4
2.1. Raza de racordare la baza dintelui.pag.4
2.1.1. Modificari ale varfului dintelui.pag.4
2.1.2. Eliminarea subtaierii.pag.4
2.1.3. Echilibrarea grosimii dintelui (prin deplasare) .pag.4
2.2. Proiectarea rotii dintate in ansamblu.pag.6
2.2.1. Roata.pag.7
2.2.2. Ansamble de roti.pag.9
2.2.3. Consolidarea elementelor.pag.9 
I.3. Testarea angrenajelor din materiale plastice.pag.10
3.1. Mecanisme de distrugere a rotilor din mase plastice.pag.10 
3.1.1. Uzura adeziva sau "normala".pag.10
3.1.2. Pitting-ul.pag.11
3.1.3. Curgerea plastica.pag.11 
3.1.4. Ruperea dintilor.pag.12 
3.1.5. Oboseala termica.pag.12
I.4. Materiale plastice pentru roti dintate.pag.13
I.5. Lubrifianti solizi.pag.13
I.6. Materiale de ranforsare.pag.14
I.7. Perechea de roti.pag.15
7.1. Uzura plastic pe plastic.pag.15
7.2. Roti pentru temperaturi ridicate.pag.15
II. Materiale plastice pentru roti dintate
II.1. Mase plastice.pag.16
II.2. Plastice pentru roti dintate.pag.20
2.1. Generalitati.pag.20
2.2 Acetalii.pag.22 
2.2.1. Acetali homopolimeri.pag.22
2.2.2. Copolimerii acetali.pag. 23
2.3. Polimerii acrilici.pag.24
2.4. Polimerii alchidici.pag.25
2.5. Polimerii alilici.pag.26
2.6. Polimerii amino.pag.27 
III. Aplicatii ale rotilor din masa plastica
III.1. Caracteristici.pag.30
1.1. Avantajele angrenajelor din maeriale plastice.pag.30
1.2. Dezavantajele angrenajelor din materiale plastice.pag.31
III.2. Aplicatii.pag.31
IV. Aspecte tribologice ale rotilor din masa plastica
IV.1. Precizia dimensionala a angrenajelor din plastice turnate in matrite.pag.36
1.1. Exemple de matritare prin injectie pentru un angrenaj mic.pag.36
1.2. Exemplu de matritare prin injectie a unei roti de marime medie.pag.37
1.2.1. Exemplu de roata matritata sub presiune.pag.40
IV.2. Experimente pentru evidentierea performantei si eficientei transmisiilor de putere (randamentul).pag.42
IV.3. Rezistenta mecanica si durabilitatea.pag.50
3.1. Performanta sub sarcina.pag.50
3.2. Caldura ca rezultat al puterii transmise.pag.51 
IV.4. Uzura.pag.57 
V. Testarea rotilor din mase plastice
V.1. Sistemul tribologic.pag.63 
1.1. Functia unui tribosistem.pag.64
1.2. Interactiuni intre elementele structurale.pag.64
1.3. Tribosisteme inchise si tribosisteme deschise.pag.66
V.2. Metode pentru incercari tribologice.pag.66
2.1. Obiectivele incercarilor de uzura.pag.66
2.2. Clasificarea metodelor de incercare.pag.67
2.3. Lantul de incercari tribologic.pag.67
2.4. Sisteme de incercare.pag.68
V.3. Modelarea si simularea fenomenelor si proceselor tribologice....pag.69
3.1. Cerinte principale in tribomodelare.pag.69
3.1.1. Exemplu: modelarea angrenajelor prin tribomodele rola/rola.pag.72 
V.4. Masini si instalatii utilizate.pag.74
4.1. Consideratii privind metodologia de cercetare a frecarii-ungerii-uzurii in tribosisteme de rostogolire si rostogolire cu alunecare.pag.74
4.1.1. Tribomodelul cu contact liniar.pag.75
4.2. Instalatia de incercari.pag.76
4.2.1. Descrierea constructiv-functionala a standului de incercari.pag.76
4.2.2. Instalatii si dispozitive auxiliare.pag.77
4.2.3. Echipamentul de preluare si prelucrare a datelor.pag.83
4.2.4. Dispozitive si accesorii de preluare si prelucrare a datelor experimentale.pag.84
4.2.5. Variatorul de frecventa ACS 200 .pag.84


Extras din disertatie Cum descarc?

I. PROIECAREA ORGANELOR DE MASINI DIN 
MASE PLASTICE
Angrenajele din mase plastice s-au pozitionat ca alternative serioase pentru cele metalice intr-o varietate mare de aplicatii. Utilizarea lor a fost extinsa de la puuteri mici, transmisii de precizie la transmisii cu putere mai mare. Ca sa impinga limitele acceptabile de aplicabilitate a angrenajelor din plastic, proictantii au trebuit sa afle mai multe despre comportarea maselor plastice si cum sa profite de caracteristicile lor unice.
Angrenajele din plastic asigura un numar de avantaje fata de cele metalice. Sunt mai usoare, au inertie mai mica si functioneaza mai silentios. Deseori nu necesita lubrefiere si pot contine lubrefianti solizi ca PTFE sau silicon. Deseori sunt mai iaftine si li se pot adauga alte trasaturi necesare in ansamblu si sunt rezistente in multe medii corozive.
Primele aplicatii ale termoplasticelor ca angrenaje au fost angrenaje din nylon si acetal pentru sarcini si viteze mici. Cum avantajele termoplasticelor au devenit evidente, au devenit disponibile materiale cu performante mai bune, proiectantii utilizind masele plastice in aplicatii mai severe. Utilizarea ranforsarii si lubrefiantilor solizi in aceste materiale le-au extins gama de aplicatii.
Utilizarea materialelor termoplastice este limitata (incomodata) de lipsa sarcinii limita si a datelor despre uzura. Datele pentru materiale metalice au fost adunate si confirmate pentru numeroase aplicatii si sunt intelese de proiectanti. Intrarea termoplasticelor ca materiale pentru roti dintate nu a dat suficient timp pentru acumularea datelor iar interpolarea este riscanta, fara o informatie bazata.
Exista citeva recomandari pentru estimarea fezabilitatii in producerea angrenajelor din masa plastica. Majoritatea metodelor de calcul deriva din cele pentru materiale metalice si nu iau in considerare comportarea particulara a termoplasticelor.
I.1. Proiectarea angrenajelor din plastic pe baza analizei tensiunilor
Realizarea si testarea prototipului este costisitoare si se recomanda o metoda de calcul care sa concentreze solutiile.
1.1. Tensiunea de incovoiere pe dinte
Tensiunea de incovoiere pe dintele standard, incarcat la varf poate fi calculata cu ecuatia lui Lewis.
(I.1)
Sb - tensiunea de incovoiere
F - forta tangentiala pe cercul de rostogolire
Pd - pasul pe cercul de rostogolire 
f - latimea danturii
y - factorul Lewis pentru angrenaje din plastic, la incarcarea pe virf
Testele au aratat ca incarcarea cea mai severa apare la incarcarea tangentiala pe cercul de rostogolire si cind numarul de perechi de dinti in angrenare este aproape 1. O alta abordare, daca se cunoaste puterea care trebuie transmisa, este
(I.2)
HP - puterea (in cai putere)
D - diametrul de rostogolire
w - turatia rot/min
O alta varianta a ecuatiei lui Lewis include viteza pe cercul de rostogolire si un factor de serviciu.
(I.3)
y - factorul de forma la varful dintelui 
V - viteza pe cercul de rostogolire (fpm)
CS - factor de servicviu
Factori tipici de serviciu care descriu calitatea momentului de tensiune la intrare si de durata de lucru a angrenajului sunt.
Tabelul I.1
Tipul sarcinii 24 h/zi 8.10 h/zi Intermitent 3 h/zi Ocazional 0,5 h/zi
Stabil 1,25 1,00 0,80 0,50
Usoare socuri 1,50 1,25 1,00 0,80
Medii 1,75 1,50 1,25 1,00
Severe 2,00 1,75 1,50 1,25
Pentru oricare din eciatii se poate introduce tensiunea admisibila Sab si se poate obtine geometria rotilor. Acesata tensiune se determina din teste pe material, pe o roata cu forma standard a dintilor. O tensiune admisibila are deja incorporat un factor (coieficient) de siguranta. Pentru orice material tensiunea admisibila este dependenta de multi factori incluzind: - numarul de cicluri de solicitare - N,
- mediul de lucru, 
- viteza pe cercul de rostogolire,
- roata pereche,
- lubrefierea.
1.2. Factorul (coieficientul) de siguranta
Cum tensiunea admisibila este egala cu valoarea rezistentei (la solicitarea respectiva) divizata printr-un coieficient de siguranta (Sab=S/n), la roti dintate trebuie facuta o discutie. Siguranta se refera la capacitatea elementului de masina sa-si indeplineasca functia pentru durata de viata fara sa cada. Trebuie definite functia, durata de viata si caderea elementului pentru o aplicatie inainte ca sa fie selectat factorul de siguranta.
Coieficientii de siguranta pot fi definiti in multe feluri, totusi ei sunt legati de ceea ce este permis sau admisibil fata de procesul de distrugere. Un coieficient de siguranta poate fi aplicat in teri moduri de baza. Intregul coieficient se aplica proprietatii materialului cum ar fi rezistenta sau se aplica sarcinii, sau se pot folosi coieficienti separati pentru sarcina si proprietatea de material. 
Ultimul caz este cel mai folosit pentru ca fiecare sarcina poate fi investigata si apoi sa se aplice coeficentul de siguranta pentru a determina sarcina maxima admisa. Fiecare sarcina maxima este apoi fofosita pentru a analiza tensiunea astfel incat sa nu se depaseasca valoarea admisa. Limita admisibila se determina prin aplicarea unui coieficient de siguranta la rezistenta specifica a materialului.
Coeficentul de siguranta a sarcinii poate fi determinat intr-o maniera trditionala. Dar coeficentul de siguranta pentru materialele plastice este dificil de determinat, deoarece rezistenta unui plastic nu este constanta, ci o distributie statistica sub anumite conditii de solicitare. In consecinta inginerii trebuie sa inteleaga conditiile de iesire din uz, de exemplu, temperatura, viteza de modificare a tensiunilor si durata de incarcare. Cunostinte despre prelucrare sunt necesare pentru a intelege limitele de sudare (gripare), efectele anizotropice, tensiunile reziduale si variantele de procesare. Cunostintele despre material sunt cele mai importante deoarece cu cat sunt mai bine intelese comportarile in conditiile iesirii din uz cu atat va fi mai bine stabilit coeficentul de siguranta (intr-un interval mai mic) rezultind o geometrie optima. Se recomanda un coieficient de siguranta de minim 2 chiar si cind aplicatia a fost atent analizata.
Daca nu sunt accesibile date prestabilite ale tensiunilor si de obicei asa se intimpla pentru plastice, atunci proiectantul trebuie sa fie foarte atent si sa ia in considerare factorii discutati mai sus. Chiar daca exista sau nu experianta, este esentiala prelucrarea unui prototip si testarea angrenajului in conditii similare celor de lucru. Doua materiale care au tensiuni (limita) prestabilite sunt nylonul 6/6 si acetalul. Ele au fost larg utilizate pentru roti dintate si majoritatea furnizorilor au avut timp sa genereze aceste valori.


Fisiere in arhiva (10):

  • Bibliografie.doc
  • Cap. 1.doc
  • Cap. 2 pag 2-4.doc
  • Cap. 2 pag 5 - .doc
  • Cap. 2 pag. 1.doc
  • Cap. 3 .doc
  • Cap. 4.doc
  • Cap. 5.doc
  • Cuprins.doc
  • Tema proiectului.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

1. Adams R.D. - Computer Aided Design of Adhesively Bonded Systems, Composite Materials,
Design and Analysis, Bristol, 1992
2. Arnell R. D., Davies P. B., Halling J., Whomes T. W., Tribology - MacMillan Education Ltd.,
London, 1991
3. Blau P. J. - Design and validation of laboratory-scale simulations for selecting tribomaterials and
surface treatments, Proc. of First World Tribology Congress, London, 1997
4. Crudu I. - Organe de masini. Asamblari demontabile si nedemontabile, Universitatea "Dunarea 
de Jos" din Galati, 1992
5. Diaconu N. teza, 1998 - Stand for studying the lubricants behaviour of hight 
temperature and controlled environment, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle VIII, Tribology, Galati.
6. Demian T., Curita I., Kostrakievici S., Pascu A., Udrea C. - Elemente constructive de mecanica 
fina. Aplicatii, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1980
7. Demian T., Tudor D., Curita I., Nitu C. - Bazele proiectarii aparatelor de mecanica fina, vol. I si 
II, Editura Tehnica, 1984
8. Deuchtmann A. D., Michels W. J., Wilson C. E. - Machine-Design - Theory and Practice, 
Macmillan Publishing Co. Inc., London, 1977
9. Diaconu N., Crudu I., Gheorghies C., 2000 - "Studiulv degradarii capacitatii de ungere a unor 
unsori utilizate in diverse medii de lucru", Sesiunea de comunicari stiintifice "Realizari si perspective in Metalurgie si Stiinta materialelor", Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati, 13-14 October, Ed. Stiintifica F.M.R.
10. Tomescu L. - Contributii la studiul tribostratului compozitelor cu matrice de politerafluoretilena, 
pe tribomodele de alunecare, teza de doctorat, Universitatea ,,Dunarea de Jos" Galati, 
2000. 
11. Ferent B., Vautrin A., - Computer Aided Torsion Test, Composite Materials. Design and
Analysis, Bristol, 1992
12. Horun S., Paunica T., Stere O. M., Serban S. - Memorator de materiale plastice, Editura 
Tehnica, Bucuresti, 1988
13. Janssens H., Van Gemert D. - Design of Composite-Metal Joints, Composite Materials. Design 
and Analysis, Bristol, 1992
14. Jinescu V. V. - Proprietatile fizice si termomecanica materialelor plastice, vol I si II, Editura 
Tehnica, Bucuresti, 1979
15. Mocanu D. R., Canta T., Caracostea A., Crudu I., si altii - Incercarea materialelor, vol. II, 
Editura Tehnica, Bucuresti, 1982
16. Diaconu N., 2002 - "Studiul influentei mediului de lucru asupra comportarii unor unsori si al 
proceselor din stratul superficial la tribosisteme de rostogolire si rostogolire cu 
alunecare", PhD Thesis, Galati.
17. Peillet M. - Introduction aux plans d'experiences par la methode Taguchi, ISBN/-2-7081-1442-5,
Paris
18. Ripa M., Deleanu L. - Elemente de tribologie, Ed . Fundatiei universitare "Dunarea de Jos",
Galati, 2004
19. Stefanescu I., Tomescu L., Ciortan S. - Materiale in constructia de masini, vol. I si II, 
Universitatea "Dunarea de Jos" Galati, 1994, 1997
20. Tomescu L., Crudu I. - Proiectarea si validarea testelor de tribologie, Sesiunea de Comunicari 
Stiintifice Realizari si Perspective in Metalurgie si Stiinta Materialelor, Universitatea 
"Dunarea de Jos", Galati, 2000.
21. Taguchi G., E. Lsayed A., Hsiang T. - Quality engineering in production system, Mc Draw-Hill 
International, 1989
22. Tomescu (Deleanu) L - Cercetari experimentale privind comportarea tribologica a compozitelor
cu matrice de politetrafluoretilena, beneficiar CEPROINV S.A. Focsani, contract 324, 
2003
23. Vasile C., Calugaru E. - M., Stoleriu A., Sabilovschi M., Mihai E. - Comportarea termica a 
polimerilor, Editura Academiei, Bucuresti, 1980
24. Guide to Engineered Materials, Advanced Materials & Processes, 1988
25. Machine Design, colectia pe 1990-2000, Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati
26. Catalog Diamant Metallplastic GmbH, Germania, 2000
27. Catalog Ciba-Geigy, User's Guide to Adhesive, 2001
28. Catalog Casco Nobel Industrial Adhesives, 1992
29. B.Bhushan - Principles and Applications of Tribology, Ed. John Wileg & Sons, NY
30. Tomescu L., Ripa M., Vasilescu E., Georgescu C. - Surface Profiles of Composites with PTFE 
Matrix, 2001, Madrid, Spania
31. Ripa M., Crudu I., 1999 - Studies of Rolling-Sliding Tribosystems - Methodology and Preliminary Tests, The Annals of "Dunarea de Jos"University of Galati, Fascicle VIII, Tribology
32. Tomescu L. - Organe de masini, Editura Evrika, 2000
33. Vasiliu Oprea C., Constantinescu A., Barsanescu P. - Ruperea polimerilor. Teorie si aplicatii,


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!