Materiale Ceramice Utilizate in Industrie

Cuprins disertatie Cum descarc?

Introducere 4
Cap.1.Scurt istoric al utilizarii materialelor ceramice 5
1.1. Primii pasi 5
1.2. Apogeul european 7
Cap.2. Clasificarea materialelor ceramice 11
2.1. Introducere 11
2.2. Clasificarea materialelor ceramice 11
Cap. 3 Obtinerea materialelor ceramice 13
3.1. Introducere 13
3.2. Calitatea, proprietatile fizico-chimice si caracteristicile straturilor ceramice pulverizate in jet de plasma 16
3.2.1. Aspectul 16
3.2.2. Grosimea 16
3.2.3. Aderenta 17
3.2.4. Structura 18
3.2.5. Duritatea 18
3.2.6. Porozitatea 19
3.3. Fluxul tehnologic 20
Cap. 4. Proprietati si utilizari ale materialelor ceramice 21
4.1. Materiale ceramice de larga utilizare 23
4.1.1. Materii prime 23
4.1.2. Caracteristici si domenii de utilizare ale materialelor ceramice de larga utilizare 24
4.2. Materiale ceramice pentru invelitori 26
4.3. Materiale ceramice refractare 28
4.3.1. Definirea materialelor ceramice refractare 28
4.3.2. Clasificarea si simbolizarea materialelor ceramice refractare 29
4.3.3. Proprietatile materialelor ceramice refractare 35
4.4. Materiale ceramice tehnice 42
4.4.1. Materiale ceramice pe baza de siliciu 42
4.4.2. Materiale ceramice pe baza de bor 46
4.4.3. Carbonul si fibrele de carbon 46
4.4.4. Nitruri ceramice 50
4.5. Utilizarile materialelor ceramice 50
4.5.1. Materiale ceramice utilizate in electronica 50
4.5.2. Materiale ceramice cu proprietati tribologice 51
4.5.3. Utilizarile materialelor ceramice la prelucrarile prin aschiere 52
4.5.4. Ceramice avansate utilizate la mijloacele de transport 52
4.6.Examinarile si incercarile pentru determinarea caracteristicilor straturi ceramice pulverizate in jet de plasma 53
4.6.1. Examinarea vizuala si metalografica 54
4.6.2. Determinarea grosimii stratului 55
4.6.3. Determinarea rezistentei la aderenta 55
4.6.4. Determinarea microduritatilor 57
4.6.5. Determinarea porozitatii 58
Concluzii 59
Cap. 5. Calculul cantitatii anuale de materii prime necesare fabricarii cimentului 60
5.1. Etapele de calcul 61
5.1.1. Compozitia amestecului brut 61
5.1.2. Cantitatea necesara de materii prime 63
5.1.3. Bilantul de materiale 65
5.2. Exemplu numeric 65
5.2.1. Compozitia amestecului brut 65
5.2.2. Cantitatile necesare de materii prime 67
5.2.3. Bilantul de materiale 68
BIBLIOGRAFIE 70


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Ceramica constituie o grupa importanta de marfuri care cuprinde o gama larga de produse: articole de menaj, articole decorative, obiecte ceramice sanitare, materiale de constructii de finisaj (placi ceramice), materiale de constructii (caramizi, tigle, tevi), ceramica tehnica si altele.
Diversitatea functiilor de utilizare ale produselor ceramice arata, intr-o oarecare masura, evolutia notiuniii de ceramica si lasa sa se intrevada noi posibilitati de imbogatire a acestei notiuni. In intelesul actual, materialele ceramice reprezinta o clasa de solide anorganice, nemetalice (desi, mai rar, pot avea si constituenti metalici), obtinute la temperaturi inalte, la care are loc sintetizarea, vitrificarea sau topirea lor, urmate de racirea si consolidarea produsului, corespunzator pentru utilizare.
Natura materialului ceramic (compozitia lui chimico-mineralogica), reprezinta unul dintre factorii esentiali care diferentiaza materialele ceramice intre ele. In functie de procesul termic aplicat la formarea lor (prin ardere), materialele ceramice se pot deosebi intre ele.
Marfurile de portelan si faianta romanesti se exporta in multe tari, iar marcile de portelan romanesc sunt cunoscute si in afara granitelor. Alaturi de marfurile industriei ceramice sunt apreciate si exportate marfurile ceramice artizanale realizate pe plan local,cu valoare artistica deosebita. Produsele ceramice se obtin din materiale ceramice rezultate din arderea unor amestecuri de silicati sau oxizi.
Structura lucrarii consta din cinci capitole in care am realizat un scurt istoric al utilizarii materialelor ceramice, o clasificarea materialelor ceramice, descrierea obtinerii materialelor ceramice (materii prime, tehnologii), enumerarea proprietatilor si utilizarilor materialelor ceramice avansate si o tema de calcul a cantitatilor de materii prime pentru obtinerea cimentului la o fabrica de ciment.
CAPITOLUL 1
SCURT ISTORIC AL UTILIZARII MATERIALELOR CERAMICE
Primele materiale folosite de om si obtinute prin transformarea materiilor prime existente in natura au fost materialele ceramice. In urma cu mii de ani, civilizatia persana, greaca, romana au cunoscut si folosit ceramica in constructii, sub forma de: caramizi, materiale invelitoare (olane, placi), tuburi de drenaj si canalizare, pavaje sau in activitati gospodaresti (oale, vase , elemente ornamentale etc).
Nici una dintre antichitatile ce starnesc astazi pasiunea colectionarilor nu are o istorie atat de indelungata precum ceramica. De la primele recipiente modelate manual ale Mesopotamiei, la frumusetea clasica a vaselor grecesti, de la incomparabila finete a portelanului chinezesc la excesele secolului XIX si exuberanta Art Deco, vreo zece milenii de productie ceramica la scara planetara ne stau inainte. 
Data de nastere a acestei arte nu ne este cunoscuta, asa cum nu stim nici cum a ajuns omul sa aiba ideea de a modela recipiente din lut si a le arde in foc pentru a le face rezistente la apa. 
Ceea ce stim insa este ca, desi lutul fusese utilizat cu mult inainte in scopuri "arhitecturale" (la constructia si intarirea adaposturilor) sau magico-rituale (realizarea de figurine nearse utilizate in cadrul unor ceremonii), istoria ceramicii incepe in Neolitic, cu prima piesa din lut arsa intentionat. Ce a urmat a fost una dintre cele mai pasionante aventuri ale umanitatii. 
1.1. Primii pasi 
Aparitia ceramicii coincide in mod semnificativ cu sedentarizarea oamenilor, caci ea presupune accesul, cel putin sezonier, la rezerve de lut, si s-a nascut din nevoia de a depozita stocul de hrana si lichide obtinut prin cultivarea plantelor si cresterea animalelor. 
Diversele culturi preistorice si apoi cele istorice dezvoltate in Orientul Apropiat si Mijlociu au fost cele care au marcat primii pasi, la inceput timizi, in constituirea unor tehnici de productie si decorare a ceramicii, ce aveau sa fie transmise si rafinate timp de milenii. 
In Mesopotamia mileniului VII i.H., cultura Proto-Hassuna producea vase construite manual din suluri lungi de lut roscat, suprapuse in spirala si arse la temperaturi joase.
Mai apoi, in mileniile VI-IV, cultura Samara incepe sa-si picteze vasele cu ornamente brun-roscate inspirate din tesaturi si inventeaza marca de olar, simptom al aparitiei comertului, cultura Halaf acorda mai multa importanta pregatirii lutului, iar cultura Ubaid introduce o prima versiune a rotii olarului si ridica temperatura de ardere la 1.050-1.200?C. 
In Egipt, perioada predinastica si cea dinastica timpurie (Regatul Vechi) sunt cele care aduc cele mai multe si mai diverse inovatii in ceramica: culturile nubiana si Fayum, ceramica de Badarian, Naqada (I si II) si de Meidum se fac toate remarcate printr-un vocabular decorativ propriu, prin vasele cu pereti foarte subtiri si rezistenti, datorita unei laborioase "preparari" a lutului, si prin simplitatea rafinata a formelor utilizate. Aici, roata olarului patrunde abia pe la 2.400 i.H. si continua sa convietuiasca multa vreme cu ceramica modelata manual. 
Dar cea mai spectaculoasa inventie autohtona a fost cu siguranta faianta, cunoscuta drept "pasta egipteana", obtinuta dintr-un amestec de praf de cuart cu natron sau carbonat de potasiu, prin arderea caruia, pe suprafata obiectului, se formeaza un fel de glazura vitroasa. Prin adaugarea de cupru in amestec, acesta capata o frumoasa nuanta de turcoaz, iar manganul il facea purpuriu. Din acest material au continuat sa se produca, de-a lungul intregii istorii a acestei civilizatii, mici obiecte modelate manual sau presate in mulaje (flacoane, amulete, margele, figurine, insertii pentru alte obiecte), constituind una dintre marcile sale distinctive. 
Perioadele istorice ulterioare (Regatul Mijlociu, cel Nou si Epoca tarzie) aduc mai putine inovatii in ceea ce priveste sistemul decorativ, foarte traditionalist, dar au meritul de a fi crescut simtitor calitatea produselor, gratie imbunatatirilor aduse rotii olarului si receptivitatii aratate pentru formele si tehnicile ceramice ale culturilor straine cu care egiptenii vin acum in contact prin comert sau cucerire.


Fisiere in arhiva (1):

  • Materiale Ceramice Utilizate in Industrie.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!