Introducere . 3 CAPITOLUL 1. Mediul de afaceri japonez versus mediul de afaceri american . 5 1.1. Caracterizarea economică, socială şi politică a contextului nipon/american . 5 1.2. Pregătirea managerilor în Japonia/SUA . 9 1.3. Managementul Japonez versus Managementul din SUA . 15 1.4. Relaţiile stat - mediul de afaceri în contextul nipon/american . 24 CAPITOLUL 2. Companii transnaţionale . 29 2.1. Date generale privind companiile transnaţionale . 29 2.2. Companiile transnaţionale din Japonia . 37 2.3. Companiile transnaţionale din SUA . 39 CAPITOLUL 3. Abordarea companiilor transnaţionale – Studiu de caz – Toyota Motor versus General Motors . 44 3.1. Prezentare generală a companiei Toyota Motor . 44 3.2. Prezentare generală a companiei General Motors . 48 3.3. Analiza pieţei din perspectiva companiilor Toyota Motor şi General Motors . 51 CAPITOLUL 4. Concluzii şi propuneri . 55 Lista tabelelor şi a graficelor . 57 Lista abrevierilor . 58 Bibliografie . 59
Introducere Japonia este a doua putere economică a lumii, după SUA. Transformarea dintr-o ţară cu o economie ruinată în a doua putere economică a fost apreciată ca fiind un miracol economic şi un fenomen istoric fiind una dintre ţările cu cea mai explozivă şi expansivă perioadă de dezvoltare economică. Prin urmare, pot afirma că am ales această temă cu scopul de a efectua o comparaţie între mediul de afaceri japonez şi cel american, urmârind dezvoltarea acestor două puteri atât la nivel naţional, cât şi la nivel mondial. Pentru a putea evidenţia cât mai concret impactul pe care Japonia şi SUA îl au asupra economiei mondiale, am pus accent asupra companiilor transnaţionale ce provin din aceste ţări. Transnaţionalele reprezintă una din principalele forţe ale mondializării vieţii economice. În ultimii ani asistăm la supremaţia companiilor transnaţionale. De ce se răspândesc aceste companii? Nu este suficientă piaţa de desfacere din ţara de origine? Prin extinderea dincolo de graniţele propriei ţări, marile firme duc cu ele valorile culturale, obiceiurile de consum ale ţării de origine. Prin internaţionalizarea firmelor, fiecare ţară îşi extinde, practic, influenţa în ţara sau zona respectivă. Prin intermediul corporaţiilor, ţările de origine controlează, practic economiile multor ţări. Relaţiile cu ţările de origine sunt, în cea mai mare parte, relaţii de parteneriat. Interesele corporaţiilor corespund cel mai adesea cu cele ale ţărilor de origine. Multe dintre societăţile transnaţionale îşi realizează marea parte a cifrei de afaceri dincolo de graniţele propriei ţări. Extinderea firmelor dincolo de graniţele propriei ţări implică internaţionalizarea firmei într-un mediu ce aparţine atât ţărilor dezvoltate, cât şi ţărilor în dezvoltare. În primul capitol am ales să expun date generale privind contextul american şi cel nipon din punct de vedere al mediului de afaceri şi al pregătirii manageriale. Am evidenţiat metodele de pregătire a managerilor din Japonia şi SUA, asemănări şi deosebiri între gândirea şi metodele de acţionare în domeniul afacerilor a celor două naţiuni. În cel de-al doilea capitol am făcut o scurtă descriere privind apariţia companiilor transnaţionale în lume şi am expus criteriile necesare pentru ca o societate să fie încadrată în acest standard. De asemenea, m-am axat pe caracterizarea factorilor ce au contribuit la dezvoltarea companiilor transnaţionale în Japonia şi SUA. Se poate afirma că aceste societăţi au avut un impact major asupra dezvoltării economiei şi infrastructurii celor două state, influenţa acestora nu doar că a deschis şi asigurat tranzacţiile comerciale internaţionale, dar a şi întărit relaţiile politice, economice şi sociale cu restul statelor din întreaga lume. În ultimul capitol, am efectuat un studiu comparativ între două societăţi transnaţionale de origine niponă şi americană. Pe baza acestui studiu, se remarcă competiţia acerbă dintre cele două state şi se poate confirma evoluţia şi transformarea rapidă a acestora în doi piloni de bază ai economiei mondiale. CAPITOLUL 1. Mediul de afaceri japonez versus mediul de afaceri american 1.1. Caracterizarea economică, socială şi politică a contextului nipon/american În cercurile de afaceri şi guvernamentale din ţările vestice, nu există o comunitate de opinii pivind succesul economic al Japoniei. Există trei puncte de vedere mai cunoscute, fiecare prezentând argumente pertinente.1 Primul reliefează argumentul cultural privind valorile sociale specifice şi instituţiile care favorizeză consensul. Conform acestei explicaţii, Japonia este unică. Al doilea punct de vedere se bazează pe teoria supraomului japonez care, mulţumindu-se cu venituri mici, creează valori mari numai din dorinţa de a fi cel mai bun. Al treilea punct de vedere şi cel mai dezvoltat constă în aceea că sistemul de management japonez nu este atât unic şi nou în felul său, cât diferit în modul de aplicare a principiilor de management. Specific pentru economia niponă este „structura duală”, adică existenţa marilor firme economice denumite Zaibatsu şi Kairetsu. Acestea coexistă alături de întreprinderile mici şi mijlocii care deţin o pondere de aproximativ 98% din totalul întreprinderilor japoneze. În ceea ce priveşte SUA, caracteristica suprinzătoare şi specifică a societăţii americane constă în faptul că nu este atât o democraţie, cât o uriaşă corporaţie comercială pentru descoperirea, cultivarea şi capitalizarea enormului său teritoriu. SUA deţine supremaţia sub aspectul amplorii comerţului, dezvoltării industriei, exporturilor de bunuri alimentare, fiind totodată cea mai mare consumatoare de energie, petrol, aluminiu, cafea, oleoginoase şi grâu.
Cărţi 1. Bal Ana, « Economie mondială », Bucureşti, Editura Ase, 2006. 2. Bari Ioan, « Probleme globale contemporane », Editura Economică, Bucureşti, 2003. 3. Burduş Eugen, « Management comparat », ediţia a doua - adăugită şi îmbunătăţită, Editura economică, Bucureşti, 1998. 4. Comănescu Mihaela, « Managament european », Editura Economică, Bucureşti, 1999. 5. Dunning John, « Theories And Paradigms Of International Business Activity The Selected Essays of John H. Dunning », volumul I, 2002. 6. Holton Robert, « Globalization and the Nation-State », Hampshire and London: MacMillan Press, 1998. 7. Herciu Mihaela, « Management comparat », Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2007. 8. Moisuc Constantin, « Global Problems of the World Economy », Editura Fundaţiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2001. 9. Munteanu V., « Marketing public », Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006. 10. Munteanu, C., Horobet, A., « Finante transnationale », Editura All Beck, Bucureşti, 2005. 11. Palloix Christian, « Les firmes multinationales et le proces d'internationalisation », Editura François Maspero, Paris,1993. 12. Şerbănescu Ilie, « Corporaţiile transnaţionale », Editura Politica, Bucureşti, 1987. 13. Tiberiu Gagyi, « Managament comparat », Editura Focus, Petroşani, 2011. 14. Voinea Liviu, « Corporaţiile transnaţionale şi economiile naţionale », Institutul Român pentru Libera Întreprindere, Bucureşti, 2001. Articole publicate în reviste de specialitate *** Jerry Harris, « The World Economic Crisis and Transnational Corporations », Science & Society, Vol. 74, #3, iulie 2010 Dicţionare şi alte materiale *** UNCTAD, « Definții și surse », World Investment Reports *** F. Livelsey, « Dictionary of economics », London: Pitman Publishing, 1993 ...
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.