Metodica Cercetarii Accidentelor de Munca

Cuprins disertatie Cum descarc?

Introducere.06
Capitolul 1. Tactica cercetarii criminalistice la fata locului
1.1. Importanta cercetarii criminalistice la fata locului.09
1.1.1. Obiectivele cercetarii la fata locului.10
1.2. Tactica pregatirii criminalistice in vederea cercetarii la fata locului.11
1.3. Reguli specifice cercetarii criminalistice la fata locului.14
Capitolul 2. Metodica investigatiei accidentelor de munca
2.1. Reglementarea juridica privind investigarea accidentelor de munca.19
2.1.1. Metodica investigatiei criminalistice a accidentelor de munca.21
2.2. Principalele aspecte ce trebuiesc clarificate prin investigarea accidentelor de munca.23
2.3. Cercetarea la fata locului a accidentelor de munca.25
2.3.1. Obiectivele cercetarii propriu-zise la fata locului .26
2.3.2. Obiectul expertizei accidentelor de munca.28
2.4. Efectuarea altor acte de urmarire penala.28
Capitolul 3. Metodica investigatiei criminalistice a accidentelor de munca din domeniile: minier, petrochimic si constructii
3.1. Particularitatile metodologice privind investigarea accidentelor de munca din domeniul minier.31
3.1.1. Principalele cauze ale accidentelor de munca din domeniul minier.32
3.1.1.1. Accidente de munca in legatura cu dechiderea, saparea si sustinerea lucrarilor miniere.32
3.1.1.2. Accidente de munca in legatura cu circulatia si transportul in subteran.32
3.1.2. Cercetarea la fata locului a accidentelor de munca.33
3.2. Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de munca din domeniul petrochimic.34
3.2.1. Factorii obiectivi de pericol.35
3.2.2. Cauzele accidentelor de munca sau avariilor, in industria petrochimica.36
3.2.3. Cercetare la fata locului a accidentelor de munca.37
3.2.4. Efectuarea unor acte de Urmarire Penala.40
3.3. Particularitati metodologice privind investigarea accidentelorde munca din domeniul constructiilor.42
3.3.1. Cauzele accidentelor de munca din domeniul constructiilor.43
3.3.2. Cercetarea propriu-zisa a accidentelor de munca din constructii.44
3.4. Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de munca din domeniul forestier.44
3.4.1. Accidentele in legatura cu doborarea arborilor.45
3.4.2. Accidentele in legatura cu fasonarea arborilor.45
3.4.3. Accidentele in legatura cu scoaterea lemnelor.47
Capitolul 4. Ascultarea persoanelor implicate in accidentele de munca
4.1. Ascultarea martorilor.48
4.1.1. Valoarea probanta a marturiei.48
4.1.2. Pregatirea ascultarii martorilor.48
4.1.3. Elaborarea planului de ascultare a martorilor.49
4.1.4. Fazele ascultarii martorului.49
4.2. Ascultarea invinuitului si a inculpatului.50
4.2.1. Pregatirea ascultarii invinuitului si a inculpatului.50
4.2.2. Consemnarea depozitiilor.52
Capitolul 5. Dispunerea si valorificarea constatarilor tehnico-stiintifice si expertizelor tehnice in cazul accidentelor de munca
5.1. Constatarea tehnico-stiintifica.53
5.2. Expertiza tehnica.53
5.2.1. Numirea expertilor tehnici.53
5.2.2. Stabilirea obiectivelor expertizei.54
5.2.3. Intocmirea expertizei.54
5.2.4. Suplimentul de expertiza.55
5.2.5. Noua expertiza tehnica.55
5.3. Valorificarea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor tehnice.55
5.3.1. Concluzile formulate.55
5.3.2. Aprecierea rezultatelor constatarii tehnico-stiintifice si a expertizei tehnice.56 
Concluzii.57
Bibliografie.65


Extras din disertatie Cum descarc?

Introducere
Procedeul probator, denumit in Codul roman de procedura penala cercetarea la fata locului (art.129 C.p.) - cunoscut in legislatiile occidentale si ca cercetarea scenei infractiunii sau scena crimei, cum este cazul sistemului judiciar de tip anglo-saxon, ori american, reprezinta actul de debut al investigatiilor infractiunilor sau evenimentelor cu un grad ridicat de periculozitate, precum: omucideri, violuri sau talharii urmate de moartea victimei, distrugeri, catastrofe sau accidente grave, infractiuni din domeniul crimei organizate s.a.
In baza unei bogate jurisprudente, autorii de specialitate sunt unanimi in a apre!cia ca acest act initial de urmarire penala are o evidenta semnificatie in ansamblul preocuparilor consacrate solutionarii unei cauze penale. El presupune cunoasterea imediata, directa si completa a locului in care s-a comis fapta penala.
Conform prevederilor art. 129 al Codului de procedura penala, cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand sunt necesare:
- Constatarea situatiei locului savarsirii infractiunii.
- Descoperirea si fixarea urmelor infractiunii.
- Stabilirea pozitiei si starii mijloacelor materiale de proba si a imprejurarilor in care a fost comisa infractiunea.
Referitor la intelesul termenului de fata locului sau de loc al savarsirii faptei, asa cum este folosit, uneori, in practica ori in literatura de specialitate (sau de scena a infractiunii, in Occident), trebuie facuta o precizare: prin aceasta expresie se are in vedere nu numai locul propriu-zis al savarsirii infractiunii, ci si zonele mai apropiate sau alte locuri din care se pot desprinde date referitoare la pregatirile, comiterea si urmarile faptei, inclusiv caile de acces si de retragere a autorului din, campul infractional.
In legatura cu termenul analizat, exista si o interpretare legala potrivit careia, prin ,,locul savarsirii infractiunii" se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori unde s-a produs rezultatul acesteia (art.30 alin.4 C.pr.pen.).
Obiectivele imediate ale cercetarii locului faptei sunt urmatoarele:
- Descoperirea urmelor si evidentierea imprejurarilor apte sa conduca la identificarea faptuitorului, la clarificarea circumstantelor in care s-a savarsit infractiunea, la descoperirea corpurilor delicte.
- Obtinerea de catre organul de ancheta si de catre magistrat a unor date exacte, corecte, prin cunoasterea si studierea nemijlocita a scenei infractiunii, referitoare la modul de savarsire a faptei si la persoana infractorului, aspect de natura sa evidentieze principala functie a cercetarii la fata locului. Cercetarea la fata locului, ca si celelalte acte ori activitati de investigare a faptelor penale, se face numai in stricta conformitate cu reglementarile referitoare la acest procedeu probator. Astfel, potrivit cu prevederile art.129 alin.l C.pr.pen., cercetarea la fata locului poate fi dispusa motivat de catre organul judiciar, ori de cate ori se considera necesar sa se apeleze la acest procedeu probator.
In faza de urmarire penala, cercetarea la fata locului este dispusa printr-o rezolutie motivata a organului de urmarire penala, de regula, dupa inceperea urmaririi penale. Cercetarea se efectueaza in prezenta martorilor asistenti, cu exceptia cazurilor in care aceasta prezenta nu este gasibila. De asemenea, daca se considera necesar, la cercetare pot participa si partile, o eventuala neparticipare a partilor incunostintate nefiind de natura sa impiedice efectuarea cercetarii.
Invinuitului sau inculpatului, daca nu poate fi adus la cercetare, in cazul in care este retinut sau arestat, organele de urmarire penala ii pun in vedere ca poate fi reprezentat si ii asigura, la cerere, reprezentarea. 
Referitor la acest ultim aspect, atragem atentia asupra modificarilor aduse art.172 C.pr.pen., prin Legea 32/1990, potrivit carora aparatorul, ales de invinuit sau de inculpat, poate participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala, deci si la cercetarea la fata locului.
In faza de judecata cercetarea la fata locului este dispusa de catre instanta, printr-o incheiere, dupa inceperea cercetarii judecatoresti. Potrivit art.129 alin.4 C.pr.pen., instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la judecata este obligatorie.
Privitor la specificul acestei activitati, asa cum se invedereaza in doctrina proce!sual penala si cum, de altfel, insasi practica o demonstreaza, cercetarea la fata locului, efectuata de instanta de judecata, nu are nici intinderea si nici adancimea celei efectuate de catre organul de urmarire penala. Cu toate acestea, semnificatia este la fel de mare, intrucat instanta are posibilitatea sa ia contact direct cu anumite aspecte ale locului in care s-a comis infractiunea si sa cantareasca mai exact rezul!tatele desprinse din cercetarile anterioare ale organelor de urmarire penala.
Securitatea si sanatatea in munca ( protectia muncii ) constituie un asamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor prin aplicarea unui sistem unitar de masuri si reguli tuturor participantilor la procesul de munca.
Securitatea si sanatatea in munca este reglementata de urmatoarele acte normative: Codul muncii (art. 175-191) si Legea 319/2006, privind securitatea si sanatatea in munca, precum si Normele metodologice de apicare a acestei legi aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1425/2006.
Reguli generale:
- Obligatia de a asigura securitatea si sanatatea in munca a salariatilor revine angajatorului.
- Masurile de protectie a muncii vizeaza in principal activitatea de prevenire a accidentelor de munca, a imbolnavirilor profesionale.
- Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor.
- Raspunderea pentru organizarea activitatii de asigurare a securitatii si sanatatii in munca apartine angajatorului.


Fisiere in arhiva (1):

  • Metodica Cercetarii Accidentelor de Munca.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

AIONITOAIE C-TIN, BERCHESAN V., BUTOI T., MARCU L, PALANCEANU E.; PLETEA C-TIN, SANDU I.E., STANCU EM. - Tratat practic de criminalistica, Editura II-a, EdituraCarpati, Craiova, 1992.
TIBERIU-CONSTANTIN MEDEANU - Accidentele de munca, Volumul I, Editura Lumina Lex
CAMIL SUCIU, Criminalistica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1972
ARGESANU I. - Enigmele anchetelor judiciare, Editura Civica, Bucuresti, 1992.
ARGESANU I. - Criminalistica si Criminologia in actiune, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001.
ATHANASIU A. - Scris si personalitate; Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970.
BASARAB M. - Criminalistica, Editura Universitatii "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca, 1968.
BASARAB M. - Drept penal, partea generala, EdituraUniversitatii "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca, 1988.
BASARAB M., MOLDOVAN L., SUDIN V - Drept penal, partea speciala, Editura Universitatii "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca,1985.
BELIS V., DRAGOMIRESCU V., NANES C, PANAITESCU V., GAGEA E., DRUGESCU N. - Medicina legala, Editura Teora, Bucuresti, 1992.
BULAI C. - Drept penal roman, partea generala, vol.l si 2, Editura Sansa, Bucuresti, 1992.
CIOPRAGA A., IACOBUTA I. - Criminalistica, Editura Junimea, Iasi, 2001.
CIOFU I. - Comportamentul simulat, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1976.
DONGOROZ V., KAHANE S., OANCEA L, FODOR I, ILIESCU N., BULAI C, STANOIU R., ROSCA V. - Explicatii teoretice ale Codului penal roman, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1971.
NEAGU I. - Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997.
RADULESCU-MOTRU C-TIN. - Curs de psihologie, Editura Cultura Nationala, Bucuresti, 1923.
SCRIPCARU GHE., TERBANCEA M. - Medicina legala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.
STANCU EM. - Tratat de criminalistica, Editura Actami, Bucuresti, 2001..
VOLONCIU N. - Drept procesual penal, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1988.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!