Modelul Romanesc de Prevenire a Criminalitatii

Cuprins disertatie Cum descarc?

Introducere 
Capitolul 1. - Teoria generala a prevenirii criminalitatii
1.1. Prezentare generala
1.2. Prevenirea sociala
1.3. Prevenirea situationala
Capitolul 2. - Costurile criminalitatii
2.1. Statisticile privind criminalitatea
2.2. Costurile sociale ale criminalitatii
2.3. Drama victimelor
Capitolul 3. - Sentimentul de insecuritate
3.1. Teama de crima
3.2. Securitatea publica
3.3. Insecuritatea urbana
Capitolul 4. - Modelul romanesc de prevenire a criminalitatii
4.1. Etape in organizarea activitatii de prevenire
4.2. Structura programelor de prevenire
4.3. Punerea in practica a programelor de prevenire
Capitolul 5. Concluzii 
Bibliografie

Extras din disertatie Cum descarc?

Introducere
In literatura de specialitate intalnim, pentru desemnarea preocuparilor practice legate de fenomenul criminal, formulari diverse, cum ar fi, prevenirea si combaterea fenomenului criminal, prevenirea si tratamentul comportamentului antisocial, reactia sociala impotriva criminalitatii, mijloacele de lupta impotriva criminalitatii, etc. Practica anticriminala este considerat insa ca fiind cel mai reprezentativ, acesta incluzand intregul arsenal de activitati de cercetare stiintifica pana la decizia politica, de la prevenire pana la represiune. 
Practica anticriminala reprezinta sistemul mijloacelor aplicate de catre stat in scopul stapanirii fenomenului criminal. In doctrina criminologica dar si in practica s-a formulat opinia potrivit careia in lupta impotriva criminalitatii sunt utilizate in concret doua categorii de mijloace:
a) mijloace juridice, in care intra totalitatea normelor de drept ce contribuie direct sau mai putin direct la combaterea si stapanirea fenomenului criminal ;
b) mijloacele empirice, unde sunt incluse ,,practicile institutionale (politie, parchet, instanta de judecata, penitenciare etc.) care au ca scop combaterea si prevenirea criminalitatii.
Prin combinarea acestor doua categorii de mijloace rezulta in practica trei domenii principale de lupta contra criminalitatii :
1.domeniul dreptului penal si al aplicarilor lui concrete; un rol important l-a avut si il are stiinta dreptului penal in lupta de combatere si aparare impotriva crimei, care cuprinde idei, conceptii privind mijloacele de combatere a crimei, in special mijloacele represive, pedepsele.
2.domeniul tratamentului delincventilor;
3.domeniul prevenirii criminalitatii.
Cele trei domenii alcatuiesc un ansamblu unitar, un sistem avand ca finalitate stapanirea fenomenului criminal. Prin stapanirea fenomenului criminal se intelege mentinerea acestuia in cadrul unor limite si structuri suportabile din punct de vedere social. Interesul si vocatia de a stapani fenomenul criminal apartine statului si de aceea, in mod firesc, tot sistemul este creat si pus in miscare, printr-o vointa statala, printr-o decizie politica anticriminala.
Practica anticriminala constituie cel de-al doilea obiect al cercetarii criminologice, intelegand prin aceasta sistemul mijloacelor aplicate de stat in scopul stapanirii fenomenului criminal. 
Capitolul 1. - Teoria generala a prevenirii criminalitatii
1.1. Prezentare generala
Din punct de vedere stiintific, prevenirea implica masurile de politica penala care au
ca finalitate, exclusiva sau partiala, limitarea posibilitatii de aparitie a infractiunilor. Pentru
Consiliul Europei - Recomandarea R(87)7 - prevenirea este doar un instrument distinct al
politicii penale (care mai include pedepsele alternative, depenalizarea, ajutorul victimelor,
reinsertia sociala si tratamentul aplicat delincventilor.
Criminologia limiteaza termenul de ,,prevenire" doar la masurile care urmaresc sa
diminueze criminalitatea prin actiuni asupra cauzelor, luate inainte ca ele sa se manifeste
(excluzand masurile de represiune care de obicei previn doar recidiva).
Pentru a intelege specificul prevenirii criminalitatii mai trebuie luate in calcul si alte
note distinctive: prevenirea are caracter colectiv si nu este coercitiva, actioneaza inainte de
producerea infractiunilor, exclude masurile de pedepsire sau intimidare. Desigur, exista si
voci care se opun ideii de prevenire aducand ca argumente faptul ca delincventa este un
fenomen social ce nu poate fi influentat, ca adevarata cauza se afla in organizarea biopsihica
a individului, ca infractiunile sunt creatia sistemelor de justitie penala sau ca
esecul luptei impotriva criminalitatii este datorat slabiciunii politicii de sanctiuni penale.
Cei care au incredere in activitatea de prevenire considera ca personalitatea omului
poate fi modificata prin educatie si prin schimbarea contextelor situationale iar dinamica
trecerii la act (interactiunea individ - situatie) poate fi influentata decisiv.
In aceste conditii, nu putem trece cu vederea totusi anumite limite ale activitatii de
prevenire: varietatea infractiunilor este asa de mare incat nu pot fi toate prevenite in
aceeasi masura; costul unor modalitati de interventie este foarte ridicat; starea mentala de
moment a unor delincventi nu poate fi prevazuta; anumite masuri pot veni in contradictie
cu valorile sau traditiile locale.
Exista cateva conditii care asigura eficacitatea programelor de prevenire: vointa
politica si alocarea de fonduri suficiente, o perspectiva pe termen lung, statistici oficiale
uniforme, obiectivitatea mass-media, o corecta evaluare a nevoilor locale, implicarea
sectorului privat de securitate, implicarea cetatenilor, criterii de evaluare masurabile,
existenta unui centru de informare si documentare pentru publicul larg, formarea adecvata
a practicienilor. Problematica delincventei si prevenirii acesteia reprezinta o
chestiune esentiala pentru forumul mondial. In acest sens
mentionam un document- cadru emis inca din 1990 la al
VIII-lea Congres ONU privind criminalitatea prin care se
prevedea ca factori favorizanti: saracia, somajul,
analfabetismul, absenta locuintelor bune si ieftine, sistem de
invatamant si formare inadaptat; numarul crescand de cetateni
fara perspectiva de insertie sociala si agravarea inegalitatilor

Fisiere in arhiva (1):

 Modelul Romanesc de Prevenire a Criminalitatii.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?