REZUMAT 3 INTRODUCERE 4 PRESA SCRISA 7 RADIO 9 INTERNET 10 TELEVIZIUNE 13 Emisiunile de productie proprie si documentarele 15 Stiri 20 Stirile sportive 23 Emisiuni pentru copii si adolescenti 24 Reclame 24 Promo 26 Emisiuni romanesti cu continut de informare, consiliere si orientare 28 Cuvinte, expresii si imagini repetate - ganduri automate, valori si modele induse 32 PROPUNERI PENTRU CONSILIERII SCOLARI 36 CONCLUZII 39 ANEXA 1 - Preferinte copii 40 ANEXA 2 - Newsletter Newz.ro 42 ANEXA 3 - Comparatie jurnale de stiri Pro TV si Antena 1 44 ANEXA 4 - Prezentarea la televizor a cazului Orban 46 ANEXA 5 - Emisiuni pentru copii si adolescenti 48 ANEXA 6 - Promo-uri (decembrie 2007 - ianuarie 2008) 51 ANEXA 7 - Emisiuni romanesti cu continut ICO 54 ANEXA 8 - Cuvinte si expresii repetate la televizor 57 REFERINTE 59
Lucrarea prezinta caracteristici si continuturi ale productiilor mass-media, in general, si de televiziune, in special, din Romania, cu mesaje recurente (pozitive si negative) si cu potential de informare, consiliere si orientare. Ea este rezultatul a 3 etape de activitate, in ordinea urmatoare: 1. Analiza rapoartelor de audienta a principalelor tipuri de mass-media din Romania si a rezultatelor unor chestionare de preferinte aplicate unor copii de varsta scolara; 2. Monitorizarea, pe o perioada de doua luni, a televiziunii (mediul de comunicare preferat de romani), cu accent pe emisiunile cu cea mai mare audienta, emisiunile cu continut de consiliere si emisiunile pentru si preferate de copii; 3. Lectura a trei carti si a peste 150 de articole de presa si studii stiintifice pe tema mass-media, precum si efectuarea unor observatii punctuale, in scopul confruntarii concluziilor personale cu realitatea si cu rezultatele altor cercetari. In lucrare sunt trecute in revista numarul mare de surse de mesaje mass-media din Romania, cu subiectele si oamenii "la moda" in lunile decembrie 2007 si ianuarie 2008, modul in care poate fi manipulata opinia publica prin distorsionarea informatiei transmise si posibile ganduri automate induse prin repetarea mediatizarii anumitor cuvinte, imagini si persoane. Sunt evidentiate aspecte deosebite din peisajul media, cum ar fi: succesul blogurilor, importanta promo-urilor de televiziune, imposibilitatea de a interzice site-uri internet violente in Romania, faptul ca majoritatea posturilor TV cu inalt continut cultural si educativ vin doar la pachet cu posturile pentru adulti in oferta furnizorilor de televiziune prin cablu, felul in care limbajul stirilor sportive creeaza eroi si reality-show-urile modele pentru tinerele fete, constatarea ca in telenovele exista cel mai vulgar limbaj, iar in emisiunea Din dragoste cea mai lunga durata a scenelor cu violenta, excesul de puteri magice si de maestri zen, lipsa vestilor bune de interes social din stiri si a cuvantului "Dumnezeu" din programele cu mare audienta. Concluziile finale sunt in concordanta cu parerea multor specialisti, si anume ca numai un consum exagerat de emisiuni televizate poate produce efecte nedorite, atat fizic cat si psihic, asupra oamenilor si in special asupra copiilor. Un consum moderat, de la anumite varste in sus si supervizat de catre adulti, poate fi o sursa valoroasa de informatii educative si de consiliere. Pe baza acestor concluzii, in capitolul "Recomandari pentru consilierii scolari" se afla cateva sugestii practice pentru contracararea efectelor negative ale receptarii excesive si la intamplare de informatie de la televizor si pentru valorificarea potentialului mass-mediei in educarea, informarea, consilierea si orientarea copiilor. Aceste sugestii sunt complementare altor publicatii deja existente in Romania. INTRODUCERE Mass-media este totalitatea mijloacelor de informare a maselor. In Antichitate se foloseau inscriptiile si strigatele pentru anuntarea diverselor evenimente ale Cetatii. Mediile de comunicare s-au inmultit si diversificat de-a lungul istoriei (teatru, carti, ziare, radio, cinema, televizor, internet, telefonie mobila), ele inlocuindu-se succesiv ca pondere in viata oamenilor, dar toate avand ca scopuri declarate furnizarea de informatii si de modalitati de divertisment, precum si modelarea atitudinilor si comportamentelor. Astazi, acceptia generala cuprinde in apelativul mass-media doar presa scrisa, televiziunea, radioul, internetul si afisele. Mass-media tinde catre democratizare, intra-relationare si personalizare. Democratizare inseamna generalizarea accesului atat la receptarea cat si la producerea informatiei, prin raspandire in teritoriu, diminuarea costurilor si interactivitate (tinta devine sursa). Se vorbeste chiar despre o revolutie a mediei sociale, datorita amplorii pe care au luat-o fenomene internet ca retelele sociale (de ex., MySpace) sau blogurile. Acest tip de comunicare si facilitatea adresarii catre televiziuni, ziare, radio-uri, le ofera celor care scriu, sub pseudonim, mesaje internet sau SMS falsa impresie ca s-au implicat, ca au luat atitudine si ca opinia lor conteaza. Mediile intra-relationeaza in sensul in care, de exemplu, televiziunea isi procura subiecte din presa scrisa, care dezbate prestatiile televizate, iar internetul le difuzeaza pe amandoua. Personalizare inseamna ca operatorii de telefonie mobila le pot trimite abonatilor selectii personalizate de informatii. Despre mass-media in general s-a scris foarte mult. In lucrarea mea, pornesc de la premisa ca urmatoarele pareri despre mass-media sunt cunoscute si acceptate pe scara larga: - ofera o cunoastere indirecta a realitatii, intermediata de parerile altora si nu perceputa direct, prin propriile simturi; nu facem observatii, ci suntem martori; - foloseste mijloace de manipulare si persuasiune, de la simple inversari de topici in texte pana la mecanisme sofisticate de producere a irealului in televiziuni (Herjeu, 2000) si la fotografii trucate care ne pot modifica pana si propriile amintiri (conform unui studiu al Universitatii California-Irvine, today.uci.edu); profita de tendinta naturala de conformitate a membrilor unui grup (demonstrata inca din anii '50 de experimentele asupra influentei sociale ale lui Solomon Asch); - are consumatori care imbina tipul documentaristului cu cel al savantului amator (Moscovici, 1997): primul lucreaza cu texte pe care le decupeaza, combina si clasifica dupa anumite reguli, fara a le analiza sau a verifica daca continutul acestora este adevarat, corespunzator unor norme sau util pentru el; al doilea incearca in permanenta sa umple lacunele de cunostere si sa dea un sens universului; amandoi au tentatia enciclopedismului, ceea ce duce la o acumulare eclectica si superficiala de informatii; scopul este nu de a sti, ci de a fi la curent cu ceea ce este toata lumea; - este consumata, sub o forma sau alta, de aproape toti oamenii, implicit de toata populatia Romaniei si, asa cum o arata unanim sondajele, de catre marea majoritate a copiilor. Dat fiind ca televizorul atrage cea mai mare audienta si are cel mai mare efect, si despre acest mediu luat separat se scrie foarte mult. Televizorul este singurul care poate folosi in orice tip de emisiune combinatia atractiva si de efect dintre imagine, sunet si text scris. Atractia exercitata de televizor asupra noastra poate fi explicata si prin faptul ca este un element previzibil intr-o lume imprevizibila, in care reintalnim (la ore fixe in cazul stirilor si telenovelelor) personaje familiare care sunt tot acolo unde le-am lasat ieri (Herjeu, 2000), asupra carora avem o falsa senzatie de control data de folosirea telecomenzii sau de emisiuni de tipul Big Brother sau Megastar, in care votul telespectatorilor hotaraste soarta reala a protagonistilor - oameni "obisnuiti". Consumat in cantitati moderate, televizorul este o sursa de informare, de divertisment, de relaxare si chiar de educatie. Dar cultura exclusiva prin televizor este o pseudo-cultura, o "culturalizare pe orizontala" (Herjeu, 2000) sau chiar o "contracultura" (Horasangian). Iar consumat in exces si / sau la varste mici, televizorul poate provoca, dupa cum au evidentiat numeroase studii, efecte fizice si psihice periculoase, printre care: - inhibarea functiilor cortexului prefrontal (controlul gandirii si al atentiei); prefrontalul este scos din circuitul procesarii imaginilor deoarece nu este capabil sa analizeze derularea atat de rapida a acestora; prin afectarea lui se slabeste si motivatia si se favorizeaza comportamentele instinctive (bulimia, agresivitatea si pulsiunile sexuale);
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
